Crăciun pe stil şi rit vechi

Câteva mii de credicioşi au participat în această dimineaţă la Sfânta liturghie oficiată de preoţi în bisericile pe stil vechi din zona Fălticeni. În municipiu, credincioşii au asistat la slujba oficiată în Catedrala Ortodoxă de Stil Vechi “Constantin şi Elena”. La sfârşitul slujbei, în biserică şi-a făcut apariţia Moş Crăciun care a împărţit daruri copiilor. Timp de trei zile credincioşii de stil vechi păstrează obiceiul de a merge cu colinda. Miercuri, 9 ianuarie, la Mănăstirea Slătioara (sediul Mitropoliei Bisericii ortodoxe de Stil Vechi din România), vor fi ţinute slujbe speciale dedicate Sfântului Ştefan, slujbe la care se aşteaptă prezenţa unui număr mare de credincioşi din România

Craciunul ruşilor lipoveni

Îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ruşii-lipoveni  din Fălticeni au mers în prima zi de Crăciun, dis de dimineaţă, la biserica “Sf. Gheorghe”de pe strada Livezilor.

După terminarea slujbei oficiată de preotul paroh Ştefan Andrian, oamenii şi-au urat Crăciun fericit în slavonă şi s-au dus la casele lor pentru a aştepta colindătorii. Unicul colind – numit „Hristos Rajdaiţa” („Hristos se naşte”) care se cântă la casele ruşilor lipoveni s-a transmis din generaţie în generaţie.

“Ne-am pregătiti pentru această sărbătoare, s-a format un grup de fete care merg după oficierea liturghiei prin oraş, la casele ruşilor lipoveni, să aducă vestea Naşterii Domnului”, ne-a spus preotul Ştefan Andrian.

Tradiţia spune că nu trebuie să laşi nici o casă necolindată, deoarece aceasta ar aduce ghinion tot anul. “Cuvintele care se spun în limba colindului, slavonă, se aseamănă cu cele din limba română şi  vestesc Naşterea Domnului. Ne simţim mândri că am reuşit să păstrăm acest colind de aproape 400 de ani, de când ruşii-lipoveni au ajuns în România”, ne-a spus Costel Tudosă.

În ziua de Crăciun, după ce vin de la biserică, toţi membrii familiei se  aşează la masă, iar după rugăciunea în limba slavonă, „Otci naşî” („Tatăl nostru”) se gustă din bucatele pregătite în familie, după ce s-a cerut binecuvântare şi dezlegare pentru „mâncarea de dulce”.

Pentru ruşii-lipoveni din Fălticeni, meniul de Crăciun cuprinde sărmăluţe, „haladeţ” (răcituri), “zamca” (supă), friptură cu hrean şi «lapşaua». Lapşaua este o mâncare specifică ruşilor-lipoveni: se fac tăiţeii cu ou, zbătuţi, iar după aceea se pun la fiert într-o supă unde s-a fiert carne de pasăre. „De pe masa de Crăciun nu trebuie să lipsească răciturile. Nu există Crăciun fără răcituri”, a precizat preotul Ştefan Andrian.

„Pentru noi, ruşii-lipoveni, sărbătoarea Crăciunului înseamnă o apropiere cu sufletul de Dumnezeu. Noi mergem la biserică, respectăm slujbele din Ajunul Crăciunului, mergem la biserică în prima zi, a doua şi a treia zi de Crărciun, apoi mergem fiecare în familie şi gustăm din mâncărurile tradiţionale”, a precizat Costel Tudosă membru al comunităţii lipovenilor din Fălticeni.

Reclame:

Lasa un comentariu: