A XIV-a ediţie a manifestărilor culturale “Sub semnul Lovineştilor”

Sâmbătă, 13 iulie, la Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni, a avut loc cea de – a XIV-a ediţie a manifestărilor culturale “Sub semnul Lovineştilor”. Evenimentul a avut loc în preajma împlinirii a 100 de ani de la naşterea poetei Lucreţiei Andriu (20 iulie), a 70 de ani (16 iulie) de la trecerea la cele veşnice a lui Eugen Lovinescu, critic şi istoric literar, teoretician al literaturii şi sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier şi nuvelist român şi comemorarea lui V.G. Popa, cel ce a condus, din anul 1970, Cenaclul literar “E.Lovinescu” (decedat pe 18 iulie 1976).

Printre invitaţii din acest an s-au numărat parte dintre discipolii gânditorului fălticenean Vasile Lovinescu: dr. Roxana Cristian – reprezentanta Cenaclului „Hyperion”, profesorul  Theodor Gheondea, scriitorul Eugen Dimitriu, profesoara Eleonora Bulboacă, dr. Vasile V. Popa –  fiul folcloristului Vasile Gh. Popa, dr. Vasile Andriu – nepotul Lucreţiei Andriu, preotul Gheorghe Brădăţan.

Dialogul cu iubitorii de cultură din Fălticeni a început cu o rememorare celor 13 ediţii defăşurate până acum, profesoara Eleonoara Bulboacă referindu-se la întâlnirile simbolice unde „ne înfruptăm la ospăţul spiritual al Lovineştilor”, la întâlnirile mai puţin cunoscute cum ar fi cele ale lui V.G. Popa cu Anton Holban şi la mărturisirile lui Vasile Lovinescu către V.G. Popa şi care au fost redate prin „cuvântul scris” cititorilor.

Simpozionul programat cu prilejul acestui eveniment cultural s-a axat pe viaţa şi opera eseistului fălticenean Vasile Lovinescu, Florin Mihăescu şi dr. Roxna Cristian fiind cei care s-au ocupat de publicarea lui Vasile Lovinescu.

“Cartea de identitate a Fălticenilor” a fost prezentată de Eugen Dimitriu, cunoscător al lumii lovineştilor, fiind şi cel care a pus umărul la înfiinţarea Galeriei Oamenilor de Seamă (1972), în casa donatǎ comunitǎţii de Lovineşti şi autorul volumului “Lovineştii”.

            Dr. Roxana Cristian a prezentat “sub semnul convergenţei” un comentariu al unui basm,versificat de Eminescu.

“Când mă refer la convergenţă, veţi vedea cum converg, o inspiraţie genială a lui Eminescu cu o intuiţie spirtuală a lui Lovinescu şi unde se poate ajunge în acest mod. Basmul la care mă refer este “Miron şi frumoasa fără corp”, cules de Kunisch, pe care Eminescu l-a versificat şi l-a dedicat marelui folclorist Miron Pompiliu”, a precizat . Roxana Cristian.

            Tot cu această ocazie au fost lansate cărţile ”Oameni şi locuri din Fălticeni” de Vasile Ghe. Popa, o evocare a unor locuri şi celebrităţi ale oraşului, şi cartea de poezii “Scrisori către soare” a poetei şi traducătoarei Lucreţia Andriu, “un volum ediţie primceps, postumă, al doilea caz în literatura română după volumul de versuri al Iuliei Haşdeu”, cum a spus prof. Eleonora Bulboacă.

Despre cărţi şi autorii lor au vorbit profesorul  Theodor Gheondea,  dr. Vasile Andriu şi dr. Vasile V. Popa.

Cartea ”Oameni şi locuri din Fălticeni” de Vasile Ghe. Popa prezintă evocări ale unor locuri şi celebrităţi ale oraşului. Se remarcă mai ales “Uliţa Rădăşenilor” unde au locuit personalităţi de avengură precum: Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Aurel Băeşu, Nicolae Labiş, Ion Irimescu, care au adus oraşului şi uliţei o binemeritată celebritate. Însuşi autorul V Ghe Popa a locuit aproape 20 de ani la numărul 60.

Pe lângă capitolul “uliţa Rădăşenilor” descoperim în carte şi amintirile învăţătorului Nicolae Ţibulcă despre copiii lui Sadoveanu cu care se juca acesta, evocări despre Eugen şi Octav Lovinescu, despre Sadoveanu şi ţăranii de pe melegurile fălticenene, o întâlnire cu Anton Holban şi amintiri despre şcoala de altădată. Un număr însemnat de pagini, autorul îl dedică poetei Lucreţia Andriu, ca un început de reabilitare şi recunoaştere a valorii artistice a acesteia.

Cartea ”Oameni şi locuri din Fălticeni” s-a născut prin grija fiului autorului dr. Vasile V. Popa în colaborare cu prietenul şi colaboratorul lui V. Ghe. Popa, scriitorul Eugen Dimitriu.

Volumul “Scrisori către soare” a poetei Lucreţia Andriu este structurat în trei părţi. În prima parte sunt prezentate poemele autoarei  în limba romănă, în partea a doua remarcăm câteva  poeme în limba franceză şi în partea a treia sunt redate traduceri din  E.A. Poe, R.M. Rilke, W. Shakespeare. 

Întâlnirea poetei cu Vasile Lovinescu şi prin el cu opera tradiţională a lui Réne Guénon, o detaşează de viaţa activă îndrumând-o în una contemplativă care va da sfârşitului ei o aură de detaşare şi seninătate, o împăcare cu lumea şi cu Dumnezeu.

Reclame:

Lasa un comentariu: