La Fălticeni, manifestări dedicate maestrului Ion Irimescu

Fălticenenii au marcat vineri, 27 februarie, împlinirea a 112 ani de la naşterea artistului plastic Ion Irimescu. Cu acest prilej, Consiliul Local, Primăria Fălticeni, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” şi Fundaţia culturală cu acelaşi nume au organizat în Sala „Pictor Aurel Băeşu” din incinta Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, mai multe manifestări cultural – artistice sub genericul „Ion Irimescu 112”.

„În acest prag de primăvără, anotimp atât de drag maestrului Ion Irimescu, ne întâlnim din nou într-o comuniune de gând curat şi pios. Spiritul înalt al maestrului încununează această zi care ne adună, ne uneşte, ne atrage spre constelaţia artelor. Să ne aplecăm în faţa acestui nume, Ion Irimescu, care va rămâne în istoria artei româneşti şi universale ca o coloană ce uneşte trecut, prezent şi viitor. Prin el străbate filonul de aur al frumosului artistic, sevele unui secol de speranţă, de echilibru, de armonie care nu trebuie lăsate să se piardă”, a precizat în deschiderea manifestărilor prof. Gheorghe Dăscălescu, directorul Muzeului de Artă „Ion Irimescu”.

Ion Irimescu, „un mărturisitor fidel al credinţei noastre strămoşeşti”

Programul aniversar a inclus evocări, mesaje şi alocuţiuni ale invitaţilor printre care s-au numărat IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, primarul Cătălin Coman, criticul de artă Gheorghe A.M. Ciobanu, scriitorii Doina Cernica şi Grigore Ilisei.

În intervenţia sa, IPS Pimen a vorbit despre importanţa aducerii aminte şi cinstirii maestrului Ion Irimescu, acesta fiind un moment sfânt pentru că tot ceea ce a creat în domeniul artei plastice, „opere care trimit la cele ale sufletului, a făcut din Ion Irimescu un mărturisitor fidel al credinţei noastre strămoşeşti”.

„Prezenţa dumneavoastră în număr atât de mare arată conştiinţa dumneavoastră pentru a cinsti personalitatea acestui mare om. Citesc ori de câte ori trec pe strada principală din Fălticeni, Galeria Oamenilor de Seamă. Se pare că aici la Fălticeni numărul lor este destul de mare. Cum se explică, dumneavoastră ştiţi mai bine decât mine. Cred că cultura are la temelie credinţa creştină şi vieţuirea creştină a dat naştere la aceşti oameni de cultură, cu simţul cumpătării, a dreptei socoteli. Nădăjduim că dumneavoastră, la vârsta pe care o aveţi, veți putea fi de folos mai ales tinerilor spunându-le fără să supărăm că, repet, cultura proporului nostru, arta, au rădăcini creştine şi să nu se lase înşelaţi de vorbe deşarte venite mai ales din afară sau din partea unor oameni care sunt aşa cum sunt. Să le arătăm că ceea ce învaţă ei în domeniul ştiinţei poate să îi conducă şi la o trăire creştină. Să luăm această povară, că nu –i uşor şi să ne facem de folos şi lor aşa cum ne-am folosit şi noi de la alţii mai în vârstă.

30 de ani de interviuri luate maestrului Ion Irimescu

Doina Cernica s-a referit la realizarea ultimului deziderat din testamentul maestrului înfiinţarea Centrului de Studii şi Creaţie Artistică „Ion Irimescu”, aşezământ cultural de importanţă naţională, fapt care poate face cunoscută mai bine opera artistului în plan naţional şi european. Răspunsul a venit prompt din partea primarului Cătălin Coman, care a anunţat că a făcut demersurile necesare la Ministerul Culturii împreună cu directorul Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, dar nu s-a primit încă un răspuns.

Doina Cernica s-a referit şi la lunga poveste de 30 de ani de când a devenit „ziaristul de casă” a lui Ioan Irimescu, primul interviu fiind-i luat maestrului la sugestia lui Ion Paranici, redactor şef la Zori Noi.

„Aşa a început o lungă poveste de admiraţie pentru artist şi om, dar şi de preţuire pentru creaţia sa majoră, creaţia creaţiilor sale fiind Muzeul de Artă, o valoare excepţională a municipiului Fălticeni, a judeţului Suceava şi a României întregi. La 107 ani de la naşterea maestrului Ion Irimescu am lansat în această sală cartea „Muntele la apus”, pagini  din istoria vieţii artistului la Fălticeni, dar şi pagini din istoria muzeului, o clădire monument, care a reclamat importante lucrări de consolidare şi reamenajare. A fost o carte realizată cu sufletul la gură şi cu o mână imobilizată de un accident, într-un timp relativ scurt deoarece fusese promisă domnului Gheorghe Dăscălescu, pentru manifestările din 27 februarie 2010. În această intreprindere am fost susţinută de pilda maestrului, el însăşi având o mână cu o infirmitate cauzată de explozia unui proiectil din primul război mondial”, a fost începutul prezentării amintirilor din cartea „Muntele la apus”, redate publicului de Doina Cernica.

„Fiecare om este dator cu ceva pentru locul izvoarelor sale”

Pentru scriitorul Grigore Ilisei, prezenţa numeroasă din sală a fost „un semn că lucrarea maestrului nu a fost în van”, chiar dacă au trecut 10 ani de la înălţarea sa la ceruri.

Scriitorul ieşean a prezentat istoria muzeului „Ion Irimescu”, „creat, nu uşor, în primul rând din această mare iubire pentru locul acesta, iubire care vibrează în sufletele celor prezenţi aici”.

„Mi-a mărturisit de mai multe ori că fiecare om este dator cu ceva pentru locul izvoarelor sale. Şi el  şi-a plătit această datorie sfântă zidind această  instituţie într-un loc care este emblematic pentru oraşul acesta, casa unuia dintre fruntaşii de odinoară ai oraşului, boierul Forăscu. Era locul unde maestrul marturisea că trecea cu sfială văzând că dinlăuntru ieşeau oameni de o gravitate care la vremea respectivă îi tăia respiraţia. Când a primit în biroului primului secretar Miu Dobrescu această casă, maestrului nu-i venea să creadă că operele sale vor dăinui pentru eternitate într-un asemena sălaş. Era mai mult decât închipuirea domniei sale. La început a fost reticient şi s-a îndoit de viabilitatea unui asemenea proiect pentru că avea experienţe amare pe care le trăise sau le trăiseră semeni de-ai lui, oameni din aceeaşi breaslă, ale căror muzee şi colecţii au fost spulberate şi adunate într-un fel de colhoz la Bucureşti, care este Muzeul Colecţiilor de Artă, ”, a mărturisit Grigore Ilisei.

Grigore Ilisei a solicitat şi o continuare a proiectului european care a redat circuitului turistic Muzeul „Ion Irimescu”, prin realizarea lucrărilor necesare la corpul B al clădirii, „spaţiul având nevoie de refacere şi comuniune cu cealăltă clădire. Ar fi într-un fel, o răsplată pe care maestrul o merită din plin, în posteritatea sa, pentru că nu este destulă numai dragostea dumneavoastră pe care o arătaţi din plin, ci este nevoie şi de dragostea celor care diriguiesc acest oraş. Se repetă gestul celor care i-au oferit palatul şi acum e momentul şi datoria ca palatul acesta să-şi primească podoaba pe care o merită”, a spus Grigore Ilisei.

Irimescu a fost “un pasesit, un preventist şi un viitorist” în sculpură

Bun prieten al maestrului, criticul de artă Gheorghe A.M. Ciobanu, s-a adresat iubitorilor frumosului din oraşul „cu muze multe de pe Şomuz” care preţuiesc pe „un mare artist al secolului trecut, al viitorului fără sfârşit. Irimescu este însumat în personalitatea muzeului şi a veşniciei. Ion Irimescu in Memoriam, Muzeul de Artă Ion Irimescu in Gloria”.

Gheorghe Ciobanu a vorbit de „tratatul despre sublim al culturii româneşti care este <Mioriţa> şi care se însumează cu Universul şi devine infinit. Setea de infinit de la Mioriţa o găsim în creaţia culturii universale, o găsim în creaţia sculptorului Ion Irimescu”.

Un alt punct al expunerii distinsului profesor romaşcan a fost relaţia dintre creaţia lui Ion Irimescu şi religie, muzică, cosmos, “sculptura lui Irimescu fiind parcă un antiunivers, care ar putea opri în loc omenirea, parcă ar putea opri Universul. Irimescu ne-a dat prin opera sa dimensiunea, sentimentul acestuia despre infinitul sculptural, a sculpturii ca baricadă împotriva devenirii. Irimescu a trebuit să se supună unei alte legi a devenirii, evoluţia artei în cadrul culturii universale. Irimescu a fost legat şi de trecutul artistic al omenirii, şi de prezentul trecut al acestei arte şi de viitorul sculpturii. A fost un pasesit, a fost un preventist a fost şi un viitorist. Deci se poate spune, dacă ne uităm la frumuseţile operei sale, că Irimescu nu redă numai a fost odată ca niciodată, Irimescu  ne surpinde şi cum va fi, când va fi. Este şi un avangardist, dacă ne gândim la galaxia de portrete care redau oameni, personalităţi sau fiinţa umană a verbului a fost”, a precizat criticul de artă Gheorghe Ciobanu.

Omul poate trăi, poate crea, poate reprezenta ceva şi la 100 de ani

Doctorul sucevean Ion Ieţcu, unul din medicii în care Ion Irimescu a avut cea mai mare încredere, s-a referit la sărbătorirea valorilor, precizând că “o societate care nu ştie să-şi sărbătorească valorile este o societate bolnavă, aproape incurabilă. Noi trăim prin cultură, prin oamenii aceştia şi merită să nu uităm acest lucru în orice vremuri, chiar dacă uneori ne este mai greu”.

Referindu-se la  perioadele petrecute în Spitalul Judeţean Suceava pentru a-şi rezolva problemele de sănătate, doctorul Ieţcu a spus că maestrului “i-a rămas tonul şăgalnic, cu toate necazurile pe care le avea maestrul, şi avea tot dreptul să le aibă după 90 de ani. La noi în spital era înconjurat de toată dragostea asistentelor, a personalului feminin din secţie pentru că ştia să glumească, ştia să spună o vorbă de duh, ştia să intre într-un joc inteligent şi asta îi făcea bine pentru că lumea îl îndrăgea pentru aceste trăsături ale sale. Despre necazurile vârstei, ca medic nu am voie să vorbesc, astea au fost ale dânsului şi ale mele, dar rezumând maestrul Irimescu dovedeşte că omul poate trăi, că poate crea, că poate reprezenta ceva şi la 100 de ani. Peste ani ne vom mândri că l-am cunoscut, că am participat la asemena întruniri”.

Operele maestrului sunt mărturisirea lui pentru credinţa ortodoxă

Personalitatea maestrului a mai fost evocată de preotul Gheorghe Brădăţanu, duhovnicul lui Ion Irimescu şi de jurnalistul Mihai Vicol.

“Pentru că am avut misiunea să fiu duhovnicul maestrului Ion Irimescu şi să mă aproprii de frumuseţea sufletească, de curăţia sufletească a marelui artist, îmi amintesc mărturisirea de credinţă adevărată a fiului bisericii noastre ortodoxe. Vom găsi în ceea ce a realizat teme din Vechiul Testament, teme din Noul Testament, şi asta este mărturisirea lui pentru credinţa noastră. Pictura pe icoană, pictura în biserică, pictura din desene şi schiţele sunt mărturisirea de credinţă ortodoxă şi românească a maestrului Ion Irimescu”, a spus preotul Gheorghe Brădăţanu.

Fălticeniul trebuie să aducă recunoştinţă maestrului  Ion Irimescu         

„112 ani de la naşterea marelui sculptor Ion Irimescu este un eveniment excepţional. Mă bucur că sunteţi prezenţi în număr atât de mare alături de noi. Asta înseamnă un gest de respect pentru activitatea şi creaţia maestrului Ion Irimescu. Este o zi plină de emoţie şi plină de simbolism, ceea ce se întâmplă astăzi în comunitatea noastră fiind mai mult decât omagiere, mai mult decât aniversare, este recunoştinţa pe care municipiul Fălticeni trebuie să o aducă maestrului  Ion Irimescu”, a spus primarul Cătălin Coman, cel care a încheiat prima parte a manifestărilor.

Printre cei prezenţi în sală s-au numărat pictorul Ion Grigore, graficianul Mihai Pânzaru Pim, Maria Popa, direcotrul Muzeului de Artă din Bacău, executarii testamentari ai maestrului Ion Irimescu, Lucia Puşcasu, preşedinta Uniunii Artiştilor Plastici, Filiala Suceava, Rozalia Motrici, familia Paranici, Victor Rusu, reprezentant al Centrului Cultural Bucovina, prieteni ai maestrului, artişti plastici, oameni de cultură.

„Irimescu – Demiurgul de Tăceri”

Finalul manifestărilor din Sala „Pictor Aurel Băeşu” au fost dedicate viitoarei apariţii editoriale dedicată marelui sculptor fălticenean, „Irimescu – Demiurgul de Tăceri”, o analiză a operei maestrului, o restauraţie spirituală şi de suflet, aflată sub tipar la editura Muşatinia din Roman, care va purta semnătura profesorului Gheorghe A.M. Ciobanu.

“Undeva, în Modovoa noastră, în urbea Romanului se va edita o carte despre Irimescu, <Irimescu – Demiurgul de Tăceri>. Mulţmim editurii Muşatinia pentru că are acest curaj, de a-l face pe Irimescu planetar, nu numai fălticenean, nu numai moldovean, nu numai român, nu numai european. Volumul care se pregăteşte va fi polilingv şi se va duce în toate continentele planetei plus internetul, un alt  continet contemporan al Terei. Volumul, care va avea o formă grafică excelentă, va fi ilustrat de domnul Dospinescu, soţul editoarei, Emilia Ţuţuianu Dospinescu, poetă, publicistă, scriitoare. Le mulţumesc soţilor Ţuţuianu Dospinescu pentru eroismul lor de a face din Ion Irimescu un Homo Art, un Homo Terrae.

Reclame:

Lasa un comentariu: