Lansarea cărţii “Dicţionar al personalităţilor fălticenene”

Vineri, 6 martie 2015, scriitorul Eugen Dimitriu a lansat la Fălticeni cartea “Dicţionar al personalităţilor fălticenene”. Evenimentul desfăşurat în sala “Pictor Aurel Băeşu” din vecinătatea Muzeului de Artă “Ion Irimescu” i-a avut ca invitaţi  pe autorul cărţii, Eugen Dimitriu, editorul dicţionarului, Aurel Ştefanachi- directorul executiv al Editurii “TipoMoldova” Iaşi, scriitorul Alexadru Ovidiu Vintilă- redactor şef al revistei “Bucovina literară” şi pe criticul literar Ioan Holban.

“Dicţionar al personalităţilor fălticenene”, este prima publicaţie pe care editura ieşeană a lansat-o la Fălticeni, cartea fiind considerată de scriitorul Aurel Ştefanachi “un eveniment şi un monument al culturii naţionale pentru că cele peste 700 de pagini punctează un loc blagoslovit. Sunt personaje şi personalităţi ce au definit cultura română, ceea ce este un miracol pentru că s-a produs într-un timp scurt, oraşul fiind înfiinţat în 1735, într-o localitate mică”.

Dictionarul „reconstruieşte spiritul unei lumi pe cale de dispariţie”

Ovidiu Vintilă a explicat celor prezenţi ce înseamnă şi ce va însemna acest dicţionar în “combustia culturii române”, numindu-l pe Eugen Dimitriu “o enciclopedie ambulantă”, fiind cel mai bun cunoscător al istoriei oamenilor şi locurilor din urbea de pe Şomuz şi nu numai, şi un umanist prezent continuu, un model de vitalitate sprituală şi un model sigur pentru ceilalţi.

Prin “Dicţionar al personalităţilor fălticenene”, cercetătorul de o probitate ştiinţifică  recunoscută, Eugen Dimitriu, reuşeşte să reconstruiască spiritul unei lumi, astăzi pe cale de dispariţie, în documentarea cărţii fiind folosită şi corespondenţa pe care autorul a avut-o cu numeroase personalităţi sau cu membrii familiilor acestora.

“Asistăm la un eveniment care ne aduce în prim-plan o lucrare de amploare, una care a presupus un efort documentar serios şi care aproape că atinge exhaustivitatea. În acest dicţionar semnează actul de identitate al spiritualităţii fălticenene. În acest dicţionar Eugen Dimitriu include toate personalităţile care fie s-au născut, fie au trăit o perioadă sau chiar toată viaţa, sau care au avut vreo  legătură într-un fel sau altul cu oraşul şi zona Fălticenilor. Practic, în acest dicţionar, Eugen Dimitriu, a reunit toate personalităţile pe care el le-a considerat că trebuie să facă parte dintr-o astfel de intreprindere, înglobând un teritoriu vast, un spaţiu care se întinde până dincolo de Paşcani, la Ruginoasa. Este vorba despre fostul judeţ Baia cu reşedinţa la Fălticeni.

Eugen Dimitriu a realizat acest dicţionar sistematizând arhive întregi, dovedind o capacitate de muncă impresionantă şi asta la vârsta de 92 de ani. Scriind acest dicţionar, a făcut recurs la o multitudine de fonduri documentare sau la mărturisirile decelate în urma parcurgerii unui număr incredibil de pagini de corspondenţă puse la dispoziţia sa de familiile unor personalităţi ilustre care au trăit în Fălticeni sau pagini de corespondenţă pe care el le-a scris sau le-a primit de la diverse personalităţi. În lucrarea de faţă ne este dezvăluită aplecarea extraordinară a lui Eugen Dimitriu pentru oraşul unde s-a format ca intelectual, unde a deprins acele norme morale care îl evidenţiază drept un autentic aristocrat al spiritului, un veritabil boier al minţii”, a spus Ovidiu Vintilă.

Cartea de vizită a zonei Fălticeni

Lucrarea este un instrument de lucru util şi complex, o carte de vizită a zonei şi o referinţă fundamentală pentru cercetători, elevi studenţi şi oricine este interesat de istoria “mirabilului topos al Fălticeniului”.  Eugen Dimitriu oferă prin cartea sa o „mostră de echilibru, de ceea ce înseamnă să poţi trage o linie dreaptă într-o lume strâmbă. Cum vorbim de Dicţionarul scriitorilor români al lui Zaciu, aşa trebuie să vorbim şi de dicţionarul Dimitriu, pe care îl consider inconturnabil pentru cunoaşterea în amănunt a spiritualităţii fălticenene”, a spus criticul literar, Ioan Holban.

Ioan Holban, a explicat diferenţa dintre dicţionarele regionale, făcute amatoristic de oameni care nu ştiu normele metodologice după care se face un astfel de dicţionar şi un dicţionar care este “o carte de vizită” a Fălticeniului, a Sucevei, a regiunii şi ţării.

“Aici se află patrimoniul cultural excepţional. Pentru mine este o carte vie, în care pulsează istoria zonei. Nu e doar istorie, colbul acesta de pe arhive a fost curăţat de domnul Dimitriu şi editorul său, Aurel Ştefanachi, care au făcut o operă excepţională. Cartea aceasta are epică, are portrete, are istorie, are destine, are sânge, are viaţă. Are intrigă, are acţiune. Nu vă gândiţi la o carte de istorie măclăită de praf, în care nu ştim cine a fost ală, cine a fost celălalt. Sunt persnaje celebre, Lovinescu, Creangă, Sadoveanu, dar sunt şi personaje de fundal, care sunt foarte interesante.

În oraşe precum Fălticeni şi Iaşi trebuie să fii foarte atent pe unde calci pentru că sub asfalt e mult polen. Înainte de a fi un loc, Fălticeniul la fel ca şi Iaşul este un sentiment pentru mine”, a precizat Ioan Holban.

„Fălticeniul este o reţea de simboluri culturale”

Cei pe care îi invocă Eugen Dimitriu în carte, sunt preoţi, învăţători, cărturari, intelectuali, oameni simpli care au învăţat în acest oraş, fiecare dintre aceştia având „un Fălticeni al său”.

„Aici sunt documente ale memoriei colective, de aceea  cred cu toată convingerea ca cineva care se crede fălticenean trebuie să aibă cartea aceasta în casă. Dacă vreţi să aflaţi de unde sunteţi, de aici sunteţi”, a spus Ioan Holband ridicând cartea spre numerosul public prezent la lansare.

„Fălticeniul este o reţea de simboluri culturale, care se creează  excepţional, dând exemple de personalităţi care s-au născut în alte loclaităţi, dar care au o strânsă legătură cu Fălticeniul, printre acestea numărându-se academicianul Constantin Ciopraga, poetul Nicolae Labiş, părintele Timotei Aioanei, pictorul Mihai Crămăruţ, scriitorul Ion Creangă, Nicu Gane, primar al Iaşului care a dat locul pentru a se înfiinţa Teatrul Naţional, Grigore Ilisei, etc. Cartea aceasta îţi dă senzaţia unei prezenţe prin absenţă, pentru că pelerinul are grijă pe unde calcă. Cartea face un dar foarte preţios, restituie locul şi Fălticeniul, ca o <cetate vie>, expresie care aparţie Hortensiei Papadat Bengescu când vorbea de Bucureşti. Este un Fălticeni viu, chiar dacă se referă la oameni din trecut”, a concluzionat Ioan Holban.

Distinsul critic literar Ioan Holban, care a lucrat timp de 10 ani la Dicţionarul literaturii române a mai spus că „Dicţionarul” lui Dimitriu este făcut şi respectă  toate normele riguroase, lexicografice şi lexicologice ale unui dicţionar.

Eugen Dimitriu, biograf al locului

Eugen Dimitriu este unul din biografii locului alături de Cătălin Ciolca, Grigore Ilisei, Paul Miron, Timotei Aioanei, Emil Staco, Constantin Târziu, Artur Gorovei, Vasile Nistoreasa, Ion Solcanu, Geo Nechita.

La final, distinsul scriitor Eugen Dimitriu a făcut câteva mărturisiri care nu se regăsesc între coperţile acestei ultime apariţii editoriale şi a „scos la lumină” câteva personalităţi a căror imagine este “zugrăvită” în carte, dar despre care fălticenenii ştiu mai puţine amănunte.

“De-a lungul timpului, în expunerile mele, am căutat să fiu foarte serios şi toate expunerile mele au fost serioase. Dovadă este ceea ce voi vorbi acum despre învăţătorul Gheorghe Rădăşanu de la Bogata, pe care dumneavoastră, cei mai tomnatici l-aţi cunoscut. (…).  Am să pomenesc din cei 717 oameni de seamă despre care găsiţi informaţii în acest dicţionar trei nume: Vasile Niculescu, aviator, maior, născut în Fălticeni, despre care generalii din marile unităţi de aviaţie au spus că este cel mai valoros militar pentru Unirea Transilvaniei cu România, şi care a ajuns spre finalul vieţii un biet ceasornicar”, a spus Eugen Dimitriu.

Al doilea popas al expunerii lui Eugen Dimitriu a fost făcut la Horodniceni, o comună formată din cinci sate, unde profesorul de istorie Constantin Târziu din Mihăieşti are meritul de a fi pus în valoare zestrea culturală a zonei, 65 de personalităţi din cele 5 sate fiind preluate şi în „Dicţionarul personalităţilor fălticenene”.

„În Horodniceni s-a născut Maria Cantacuzino, pictată de pictorul Ovidiu Şagan în Panteonul de la Paris, sub chipul Sfintei Genoveva, patroana Parisului apare Maria Cantacuzino. Ea a refuzat să devină soţia lui Vasile Alecsandri, i-a sprijint în 1848 pe revoluţionarii români refugiaţi la Paris.

Daţi-mi voie să vă pomenesc şi de familia Tatos, vestită încă din secolul al XIX-lea”, au fost cuvintele cu care Eugen Dimitriu a stârnit intersul pentru lectura cărţii precizând că Boierul Tatos a fost deputat în Divanul ad – hoc. Copiii săi, Davidel, Iacob, Gabriel, Jenică şi Zinca au jucat un rol important în viaţa oraşului. Descrierile s-au oprit la pictorul Teodor Tatos fiul lui Davidel Tatos şi unul din cei mai buni medici români, Iacob Tatos, care a salvat în perioada studenţiei la Viena o mare actriţă româncă, Agata Bârsescu.

Înainte de a da autografe, Eugen Dimitriu le-a mulţumit celor care s-au îngrijit de apariţia “Dicţionarului personalităţilor fălticenene”, rugându-i pe fălticeneni să caute şi să aducă pentru fondul documentar al oraşului documente şi fotografii cu şi despre Vasile Niculescu şi să-l reprezinte printr-un bust pe cel ce a făcut mari eforturi, trecând munţii pentru Unire.

Reclame:

Lasa un comentariu: