Profesoara Virginia Stino si-a luat ramas bun de la Falticeni

Joi, 21 februarie, zi de doliu pentru toţi cei care au cunoscut-o pe distinsa profesoară Virginia Stino, soţia cărturarului fălticenean Aurel George Stino.

La 107 ani, Virginia Stino s-a stins din viaţă, la Iaşi, acolo unde a plecat în urmă cu zece ani, la una dintre nepoate.

Virginia Stino ar fi împlinit în vara acestui an vârsta de 108 ani, fiind cel mai longeviv locuitor al Fălticeniului. Potrivit propriei dorinţe, corpul neînsufleţit al Virginiei Stino a fost adus la Fălticeni unde a fost înmormântat alături de ceilalţi cărturari ai familiei Stino.

La slujba înmormântării, care a avut loc la Cimitirul “Grădini” Fălticeni au participat rude, prieteni, foşti elevi dar şi autorităţile locale, respectiv primarul Cătălin Coman şi viceprimarul Gheorghe Aldea. Pe ultimul drum, i-au fost doamnei Stino, nepoatele Mariana Dragomir din Iaşi şi Raluca Dan din Bucureşti.

Slujba înmormântăerii a fost oficiată de preoţii Bogdan şi Neculai Apostol, iar la finalul acesteia, preotul Neculai Apostol a făcut o scurtă prezentare a vieţii distinsei profesoare, “care iată, s-a întors la Fălticeni, pentru a fi alături de cei care au cunoscut-o şi apreciat-o”. Un ultim omagiu a fost prezentat şi de prof. dr. ing Ţuca Mariana Silvia din partea Colegiului Tehnic “Mihai Băcescu” Fălticeni, prin care s-a arătat că “Virginia Stino a fost un model de implicare în viaţa şcolii, un exemplu pentru ceilalţi profesori dar şi pentru elevi, a obţinut recunoaştere şi nenumărate distincţii pentru pregătirea elevilor la concursurile şi olimpiadele şcolare”. Despre Virginia Stino se mai poate spune acum, că “a mai căzut o stea, de pe cerul constelaţiei învăţământului fălticenean, cu aripile istovite de vreme, a pornit pe drumul veşniciei” aşa cum a precizat prof. dr. ing Ţuca Mariana Silvia.

Virginia Stino, soţia lui Aurel George Stino, a fost profesoară de chimie şi fizică, formată la Universitatea din Iaşi. Din 1939 până la reforma din 1948, profesoara Virginia Stino a fost un director respectat al Liceului de Fete din Fălticeni. Împreună cu soţul, Aurel George Stino şi-a împlinit misiunea de răspândire a culturii şi mai ales de relevare a unor valori mai puţin ştiute ale Fălticenilor.

În 1943, din iniţiativa profesoarelor Virginia Stino şi Eugenia Scripcaru, a fost pusă în scenă la Fălticeni opereta „Crai nou” de Cirpian Porumbescu, costumaţia necesară fiind adusă de la Teatrul Naţional din Iaşi, iar compartimentul muzical fiind dirijat de maiorul Dumitru Popescu, care conducea fanfara Regimentului 16 Dorobanţi din localitate.

A fost cel mai longeviv locuitor al Fălticeniului, iar dorinţa sa din urmă a fost aceea ca, după ce va muri să fie înmormântată pe locurile care le-a iubit cel mai mult – Fălticenii, alături de soţul ei în cimitirul „Grădini

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.