“Vasile Ciurea şi Dimitrie Leonida – Dimensiunile timpului”
Miercuri, 17 iulie, la Sala “Pictor Aurel Băeşu” din cadrul Muzeului de Artă “Ion Irimescu” din Fălticeni a avut loc lansare cărţii “Vasile Ciurea şi Dimitrie Leonida – Dimensiunile timpului”, autori Mioara Gafencu, Dana Busuioc şi Sorin Gafencu. La eveniment au participat, alături de autori, scriitorii Eugen Dimitriu, Doina Cernica, dr. Vasile V. Popa, ing. Ovidiu Mustaţă, viceprimarul Gheorghe Aldea, foşti colegi de catedră a profesoarei Mioara Gafencu, iubitori de literatură şi fălticeneni interesaţi de viaţa şi activitatea personalităţilor care se regăsesc între coperţile cărţii.
De la moderatoarea întâlnirii, scriitoarea Doina Cernica, am afalt că această carte are ca autori mama, Mioara Gafencu, profesoară de română, împreună cu cei doi copii, Dana Busuioc,profesoară de matematică şi Sorin Gafencu profesor de fizică.
Eugen Dimitriu a fost primul care a vorbit despre cele două personalităţi Vasile Ciurea şi Dimitrie Leonida.
Cunoscutul publicist şi-a intitulat prima parte a discursului “Spicuiri din viaţă”, primul portret în cuvinte fiind al profesorul emerit Vasile Ciurea, fost primar al oraşului, prefect al judeţului, senator şi deputat, întemeietorul, în 1914, a primului muzeu din Fălticeni, având secţii de arheologie, istorie, arme vechi, etnografie, carte veche, numismatică şi fotografii.
A doua aprte a intrvenţiei a fost intitulată “Din corespondenţa cu generalul Paul Leonida” fiind redate publicului secvenţe din una din scrisorile trimise de Eugen Dimtriu, generalului Pual Leonida şi o parte din răspunsul primit.
“Poveştile” din arhive redate cititorilor
Mioara Gafencu a spus că ideea apariţiei acestui volum a apărut la o lansarea de carte, în cadrul căreai s-a vorbit despre personalităţi care vor fi aniversate în acest an. “Am luat ca an de referinţă 1883 şi am pornit cu două personalităţi deosebit de importante, dar făpră a-l uita pe Eugen Lovinescu. Nou ne place să scotocim documente, să căutăm ceva nou în arhive. De ce Vasile Ciurea? Când am venit la Fălticeni ca tânăr profesor, unde este Biblioteca Municipală era Muzeul Ciurea, un muzeu foarte valoros. L-am cunoscut pe profesorul Ciurea, un om de o deosebită dezinvoltură, un om deosebit de plăcut, care îşi <citea> interlocutorul pentru a vedea cu cine are de-a face, un model deosebit pentru oricare om”, a spus profesoara Mioara Gafencu.
Prezenţa lui Dimitrie Leonida în partea a doua a cărţii se datorează faptului că în multe publicaţii sau în monografiile care s-au scris despre Dimitrie Leonida, locul naşterii “este trecut în tăcere”. Copilăria lui nu este legată de Fălticeni, dar s-a reîntors la Fălticeni în 1913, pentru a face reţeaua de iluminat public şi prima uzină electrică.
Dimitrie Leonida, cunsocut pe plan intern şi extern prin proiectele sale
Fost director al Întreprinderii Regionale Electrice Suceava, ing. Ovidiu Mustaţă, a prezentat cele mai importante realizări ale profesorului universitar, omului de ştiinţă şi academicianului Dimitrie Leonida: Proiectul “Metropolitanului din Bucureşti”, Leonida fiind printre primii care au realizat un proiect al reţelei de metrou în Bucureşti, proiectul de diplomă având ca tema "Complexul hidroenergetic de la Bicaz", şi “Planul de electrificare a României”.
Dr. Vasile V. Popa a vorbit celor prezenţi despre Vasile Ciurea, în ipostaza de prieten al tatălui său, despre muzeul pe care la întemeiat la Fălticeni şi greutăţile pe care le-a avut de întâmpinat atunci când a trebuit să se refugieze şi să încarce tot ce era în muzeu într-un vagon.
La sfârşitul intervenţiei Vasile V. Popa a tras şi un „semnal de alarmă” privind punerea în valoare a caselor memoriale şi a altor locuri din „oraşul muzelor” şi lipsa de pe imobilele „încărate de istorie” a plăcuţelor memoriale.
După ce viceprimarul Gheorghe Aldea i-a felicitat pe cei trei autori pentru tot ceea ce fac pentru Fălticeni, profesoara Dana Busuioc a mulţumit celor prezenţi pentru că au fost alături de “trioul Gafencu”, manifestarea încheindu-se cu atografe din partea autorilor.
