A X-a ediție a Târgului Mărului a avut loc la sfârșitul săptămânii în Piața “Nada Florilor” din Fălticeni. Alături de producători de mere din Bazinul Pomicol Fălticeni – Rădășeni, au fost prezenți pomicultori din alte localități ale județului dar și producători de legume, apicultori, producători de material săditor, distribuitori de utilaje agricole, meșteri populari, producători de must, țuică și pălincă dar și membri ai Asociației “Produs în Bucovina”, care au venit cu produse de panificație, preparate din lapte și carne, bere de casă, produse de cofetărie.
“La Fălticeni sărbătoarea recoltei este o sărbătoare a mărului pentru că acesta este produsul nostru tradițional cu care ne mândrim și pe care încercăm să-l scoatem cât mai mult în lume”, ne-a spus primarul Cătălin Gheorghe Coman.
Expoziție cu cele mai frumoase mere
În cadrul expoziției de fructe, 10 expozanți au prezentat cele mai frumoase mere și pere din recolta anului 2013. Alături de fructele producătorilor particulari din zona Fălticeni s-au aflat și cele ale Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni și o colecție impresionantă de mere și pere din soiuri vechi obținute de Hildegard Strugariu Eisenhauer, pomicultoare din Solca.
“Producătorii din zona Fălticeni au venit cu mere pentru expoziție și pentru vânzare, pentru că însuși denumirea manifestării este Târgul Mărului. Sunt 30 de membri ai asociației prezenți cu mere din diverse soiuri, Ionathan, Idared, Golden delicios, Generos, Florina, Wagner, Ionagold, Pinova, Rădășeni, etc., trei dintre ei având și sucuri făcute din merele din producția proprie în fabricile proprii”, ne-a spus Mircea Costișevschi, președintele Asociației Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni – Rădășeni.
Târgul de mere și produse agroalimentare a fost deschis de prefectul Florin Sinescu, Alexandru Rădulescu, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Vasile Schipor, directorul DADR Suceava, Eugen Mogoș, directorul APIA Suceava, primarul Cătălin Coman, senatorul Ovidiu Donțu și deputații Ioan Stan, Alexandru Băișanu și Eugen Uricec. În cadrul vizitei la standuri, pe lângă prezentarea produselor și a rezultatelor obținute în acest an, mulți dintre expozanți și-au spus și problemele pe care le au în livezi, printre acestea numărându-se subvențiile prea mici în comparație cu costurile de producție, calitatea substanțelor folosite la combaterea dăunătorilor în livezi, problemele cauzate de fenomenele naturale și desfacerea producției.
Necesitatea asocierii pomicultorilor
“Mărul de Fălticeni este în plină dezvoltare pentru că pomicultura câștigă din nou pași importanți și cât mai multe suprafețe de teren sunt plantate cu livezi în zona Fălticeni. Sunt 50 de producători cu o suprafață de peste 300 de hectare care în acest moment sunt pe rod. Important este ca acești privați să se asocieze, să găsim o formă în care acest produs să fie oferit pe piață în cantități mai mari astfel încât marketurile să fie interesate de a prelua mere din această zonă. Mărul de Fălticeni este un produs de calitate produs într-o zonă propice, este un brand local care trebuie promovat”, ne-a declarat prefectul Florin Sinescu.
Secretul merelor de Fălticeni
Secretul calității merelor de Fălticeni a fost dezvăluit de dr. ing. Gheorghe Iacobuță, directorul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură.
“Secretul stă în munca celor care fac activitate în pomiculutră, după aceea soarele și nu în ultimul rând omul. Omul este cel care înnobilează și-l face ca mărul Golden să fie ca o fată blondă, Ionathanul să fie încă regale mărului, iar Idared-ul ca un frumos bujor româneasc. Indicat este ca mărul să fie consumat în stare proaspătă. Este cunoscut faptul că cine consumă un măr pe zi nu merge la medic. Sucul este un produs extraordinar mai ales când este obținut în condiții normale, fără adaosuri, așa cum mulți din pomiculotrii din zonă s-au orientat și au ieșit pe piață cu un astfel de produs. Mărul se pretează foarte bine pentru uscare, tăiat felii așa cum se făcea cândva. Compotul ar trebui să fie nelipsit în perioada postului, gemurile, pelteaua sunt alte produse excelente din măr. Cel mai bun măr pentru plăcinte este Rădășeniul, soi care este recomandat și diabeticilor alături de Renet. Pe ultimul plan este produsul bahic, deși este bun, trebuie respectată limita bunului simț și a normalul”, ne-a spus Gheorghe Iacobuță.
Mere la 2 lei kilogramul
Anul acesta, la Târgul mărului au fost mere pe alese, din diverse soiuri și la prețuri negociabile variind între 2 lei și 2,5 lei. Numărul mare de tratamente care au fost necesare datorită precipitațiilor căzute o lungă perioadă de timp în această vară au dus la creșterea cheltuielilor pe un hectar de livadă. Temperaturile ridicate din perioada de înflorire au făcut ca polenizarea să nu fie făcută corespunzător, ceea ce a dus la o productivitate mai scăzută. Chiar și în aceste condiții pomicultorii spun că au păstrat și marea majoritate au redus prețul față de anul trecut pentru că vor în primul rând să-și vândă marfa pentru a-și achita cheltuielile de peste an, iar cei fără depozite cu instalații de climatizare au luat în calcul avertizările meteorologilor și vând fructele pentru a nu le îngheța în depozit. Un alt pericol care amenință prețul la fructele autohtone în primăvară este importul masiv de mere din țările Uniunii Europene dar și din Ucraina.
De la Mihai Fântânaru am aflat că cel mai bine se vând merele din soiul Golden. „Goldenul este un soi mondial lansat de negustori, oamenii s-au învățat cu acest soi și este căutat pentru că se păstrează bine și pentru gustul său”, a precizat pomicultorul.
Într-un an bun, producția pe un hectar de Golden, livadă olandeză irigată, este de 65 de tone de mere extra și calitatea I, dacă sunt făcute lucrări tehnologice de foarte bună calitate.
Problemele pomicultorilor discutate la seminar
Printre temele abordate în cadrul seminarului desfășurat în sala multimedia a Colegiului Tehnic “Mihai Băcescu” s-au numărat extinderea programului antigrindină și modalitatea în care mărul de Fălticeni poate ajunge la elevi în cadrul Programului guvernamental lapte – corn – măr. Răspunsurile au venit de la vicepreședintele Consiliului Județean, Alexandru Rădulescu, care a spus că sunt făcute deja câteva demersuri pentru ca programul antigrindină să fie extins și în județul Suceava. Pentru ca mărul de Fălticeni să ajungă în școli, vicepreședintele Alexandru Rădulescu le-a recomandat pomicultorilor să se asocieze și să participe la licitația care va fi organizată de Consiliul Județean.
Subvențiile pentru pomicultură și programul de conversie și reconversie au constituit temele de discuție cu Eugen Mogoș, directorul APIA Suceava. Șeful APIA le-a spus pomicultorilor că subvenția maximă va fi acordată pentru suprafețe de teren cuprinse între 5 și 50 de hectare, motiv pentru care este necesară asocierea celor cu suprafețe mici.
Folk și folclor
Târgul de mere și produse agroalimentare de la Fălticeni, a mai inclus spectacole folclorice, care au avut loc în cele două zile începând cu ora 13,00 dar și două seri de muzică folk. Pe scena din Piața “Nada Florilor” au evoluat de la ora 19,00, foști membri ai cenaclului „Flacăra”, cum ar fi Vasile Mardare, Cristian Buică, Andrei Păunescu, Victor Socaciu, Magda Pușkaș, Mădălina Amon, Eugen Avram, Vasile Șeicaru și laureații Festivalului Național Concurs de Folk pentru Tineret “Nada Florilor”.