Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din municipiul Fălticeni a găzduit miercuri, 3 decembrie, lansarea cărţii „Foşnet desfrunzit”, a cărei autoare este profesoara Mioara Gafencu. Prezentarea cărţii a fost făcută de Monahia Elena Simionovici de la Mănăstirea Voroneţ şi de scriitoarea Doina Cernica. În carte este vorba despre singura casă din Fălticeni care se poate lăuda că în ea a trăit descoperitorul unei stele, Mitu Zwibel.
Monahia Elena Simionovici a spus că această carte te atrage chiar de la început, când îi citeşti tilul „Foşnet desfunzit”, cu toate că în carte nu este vorba despre un foşnet duoios care duce la nostalgie, la evocare, la mângîiere, la alinare.
„Desfunzirea nu e a arborilor de la Fălticeni, desfrunzirea este a oamenilor din această carte. Desfrunziţi de sănătate, de tinereţe, de bucurii, de puterea de a-şi practica meseria ca oameni destinşi. Aceste desfunziri le-a cules nu doamna profesoară Mioara Gafencu, ci scriitoarea Mioara Gafencu, care a făcut o muncă extraordinară. S-a dus cu 100 de ani în urmă pentru a căuta date, le-a adus aproape, le-a pus unele lângă altele trecând de la pagină de jurnal la gândurile autorului, la starea cetăţii de cultură care este Fălticeniul. M-a uimit câte cuvinte în limba ebraică ştie Mioara Gafencu, ştie sărbătorile lor, ştie gândurile lor. Când scriitoarea Mioara Gafencu a simţit cât de mult amar este în cartea aceasta şi-a îngăduit cu nonşalanţă, cu rafinament şi cu mult gust să spună şi câteva glume pe care şi le spuneau evreii între ei”, a spus Monahia Elena Simionovici.
Monahia Elena Simionovici a precizat că ultima apariţie a Mioarei Gafencu, „Foşnet desfunzit” este o carte închinată casei. Doctorul Zwbiel care recunoaşte că s-a născut la Fălticeni şi a fost şcolit la Viena, a practicat meseria cu mare dăruire fără a alege între evrei şi români, între necăjiţi şi bogaţi, a avut o viaţă destul de grea după apariţia vremurilor tulburi în care a fost obligat să poarte steaua galbenă a ruşinii şi a amarului, nefiind recunoscut de conaţionalii lui. Ca dovadă că era un om corect a analizat totul cu dreaptă judecată, a ajutat tinerii evrei din Fălticeni să ajungă în Palestina, să înveţe.
Pentru primarul Cătălin Coman, casa descrisă de Mioara Gafencu în carte şi în care autoarea cărţii locuieşte şi acum, are numeroase amintiri, fiind „o a doua casă”.
„Am amintiri frumoase din această casă, ţin minte cât ne-a învăţat doamna Gafencu şi cât ne-a suportat, eram diferiţi, citeam foarte mult, mutam şezlongurile ba la umbră, ba la soare. Amintirile despre acea casă care împlineşte în acest an 100 de ani sunt veşnice pentru că acolo era totul altfel pentru mine, copilul venit de la bloc. Acolo era o casă specială”, a spus Cătălin Coman.
Imaginea unei mici părţi a Fălticeniului de acum 100 de ani
Pentru scriitoarea Doina Cernica, imaginea unei mici părţi a Fălticeniului de acum 100 de ani a reprezentat o lume care nu mai este dar care trăieşte prin această carte. Raportată la majoritatea cărţilor profesoarei Mioara Gafencu, cărţi care reînvie pagini din istoria Fălticeniului, personalităţi ale locului, noua apariţie editorială „Foşnet desfrunzit”, este net surprinzătoare. Doina Cernica a făcut câteva referiri la Mitu Zwibel, care nu apare în cărţile Fălticenilor şi în alte pagini de dicţionar, dar şi la impozantul imobil din vecinătatea casei cu stâlpi albi a nuvelistului „Nicu Gane” care în această vară „şi-a desăvârşit centenarul conform precizării de pe mozaicul de la intrarea dinspre răsărit”.
„Aducerea în atenţia cititorilor a lui Mitu Zwibel şi alăturarea numelui său a unei multitudini de personalităţi ale Fălticeniului este meritul acestei talentate scriitoare căreia nu-i uităm niciodată tilul de profesor din două motive: unul este legat de un implicit demers pedagocic care vizează cunoaşterea şi respectarea înaintaşilor, iar celălalt de atribuirea documentării, de impecabila ţinută ştiinţifică, de nevoia consultării mai multor izvoare înainte de a formula o afirmaţie, demers şi ţinută care nu ştirbesc eleganţa expresiei, înzestrarea literară a profesoarei Mioara Gafencu. Talentul scriitoricesc îşi spune cuvântul şi în formula aparte a volumului „Foşnet desfunzit”, un volum care înseamnă cât document atâta imaginaţie începând cu apelul la glasul celor patru personaje ale cărţii, Mitu, mama sa Floret, sora Margareta şi tatăl Jean, vorbesc despre ei gânduri, întâmplări, visuri, prieteni, viaţă. Glasurile membrilor familiei Zwibel sunt urmate de cel al casei lor, iar apoi de glasurile tinerilor soţi care îi devin cu dragsote şi bucurie locatari în vreme ce în preajmă glasuri anonime ale trecătorilor punctează istoria trăită de oameni în centenarul casei cu pereţi din raze de soare”, a spus Doina Cernica.
Autoarea în dialog cu participanţii la lansarea cărţii
Mioara Gafencu a făcut „o altfel de lecţie pentru a schimba modul didactic”, intrând într-un dialog cu scriitorii Doina Cernica, Maria Mitocaru şi Alexa Paşcu, dar şi cu „generaţia facebook”, formată din elevi de la Colegiul Naţional „Nicu Gane”, care au dorit să-i fie alături distinsei profesoare.
„Fiecare vă iubiţi casa în care trăiţi. Noi nu am construit o casă, dar am construit o casă din vise. Trăim în casa care ne-a primit, a fost casa unui evreu care a trecut prin greutăţile vieţii, dar faptul că am găsit încrustat în holul de la intrare anul 1914 ne-a dat şi mai mult curaj să trecem la scrierea acestei cărţi, şi spun la plural pentru că atunci când fac cărţi documentare le fac împreună cu copiii mei, Dana şi Sorin. Fiecare ştim destinul casei în care trăim, fie că este la bloc, este o casă construită, sau este o casă care între zidurile ei te adoptă. Prilejul de centenar al uneia din puţinele case de pe Strada Mare din acele vremuri, m-a determina să redau câte ceva din peisajul şi atmosfera de altă dată ca să nu uităm ce a fost. Mi-am permis să fiu o portavoce, sau în termeni moderni o voce octorială şi să retrăiesc dramele şi poveştile celor care au fost, care au trăit în casa lor care a devenit casa noastră. Sentimentul continuităţii îl resimţim fiind convinsă că şi casele au suflet cum avem noi şi de aceea ele ne ocrotesc şi noi le ocrotim. Unde este mai frumnos decât la casa ta”, s-a „explicat” Mioara Gafencu de ce a scris această carte.
Farmacista Maria Mitocaru, pasionată de poezie şi de literatură în general, a recitat cu pasiune câteva poezii, care încheie de fapt cartea scrisă de Mioara Gafencu. Maria Mitocaru a făcut şi o paralelă între ingredientele unui produs farmaceutic şi „ingredientele” cărţii, precizând că ambele fac bine omului.
Scriitorul fălticenean, Alexa Paşcu, a salutat apariţia unui nou volum scris de Mioara Gafencu şi a readus în atenţia numerosului public aflat la această lansare, faptul că Fălticeniul excelează la acest capitol.
