Proiectul educaţional transfrontalier „Tradiţii de primăvară nemuritoare”

În perioada 1 februarie -31 mai 2021, elevii şi cadre didactice de la Şcoala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” şi Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” din Fălticeni împreună cu elevi și profesori de la Liceul Teoretic cu Profil de Arte „Elena Alistar” din Chişinău, Republica Moldova, participă la proiectul educaţional transfrontalier „Tradiţii de primăvară nemuritoare”.

Obiceiurile şi tradiţiile străvechi exprimă pentru fiecare perioadă parcursă tabloul de ansamblu al poziţiei sociale şi al gradului de dependenţă de orice natură, trecutul istoric, nivelul de trai şi de credinţă. Cunoaşterea obiceiurilor şi a tradiţiilor populare are o importanţă deosebită datorită conţinutului de idei şi de sentimente, a faptelor care oglindesc trecutul bogat şi valorile poporului nostru.

Aşa cum am aflat de la unul din coordonatorii activităților, prof. Elena Paşcovici,  proiectul  își propune să-i conecteze pe tineri prin redescoperirea tradițiilor comune românilor de pe ambele maluri ale Prutului, cunoaşterea, respectarea şi transmiterea obiceiurilor populare la generaţiile tinere. La proiect participă, pe lângă elevi şi cadre didactice, părinţi ai elevilor, reprezentanţi ai ISJ Suceava, autorităţilor locale. Coordonatorii proiectului, prof. Carmen-Elena Benke, prof. Nina Sîrbu, prof. Elena Paşcovici asigură monitorizarea activităţilor, rezultatele urmând a fi diseminate online.

„Prima ediţie a proiectului se desfăşoară în perioada 1 februarie -31 mai 2021 iar activităţile au în vedere sărbătorile de Dragobete, 1 martie, 8 martie şi sărbătorile Pascale.

Astăzi ne-am bucurat alături de Dragobete, poştaşul dragostei. Copiii, îmbrăcaţi în straie populare au aflat originea acestei sărbători, tradiţii specifice, au confecţionat inimioare, au scris mesaje pentru cei dragi din familie, au gătit prăjituri asortate cu iubirea. Concluzia zilei? Nimeni şi nimic nu ne poate îndepărta de cei pe care îi iubim şi îi respectăm. Speranţa în mai bine este ca o făclie pe care o transmitem generaţiilor tinere”, ne-a spus prof. Elena Paşcovici, unul din coordonatorii proiectului.

Primăvara, anotimpul renaşterii, este bogat în obiceiuri populare străvechi

Zi aşteptată cu nerăbdare de tineri, Dragobetele este patronul dragostei, pe 1 Martie românii sărbătoresc venirea primăverii într-un mod unic, este ziua în care se oferă doamnelor şi domnişoarelor mărţişoare, simbol al binelui şi bunăstării, istoria mărţişorului datând încă de pe vremea geţilor. Între 1 şi 9 martie, sunt „Zilele babelor”, zile în care Baba Dochia, cea care a tors toată iarna lângă oi, îmbrăcată în nouă cojoace,  le scutură unul câte unul în fiecare zi. Mitologia autohtonă ne spune că în funcţie de vremea din primele trei zile ale lunii martie putem şti cu certitudine cum va fi timpul în cele trei anotimpuri, primăvară, vară  și toamnă:  1 martie este timpul dedicat însămânţării de primăvară, 2 martie este ziua muncii de vară iar  3 martie reprezintă secerişul de toamnă. Urmează 8 Martie, zi dedicată mamelor din lumea întreagă, ziua de 9 martie este cunoscută popular ca sărbătoarea Mucenicilor, a cărei însemnătate derivă din sacrificiul celor 40 de martiri, de pe vremea Imperiului Roman. Printre obiceiurile si tradiţiile care au ajuns până la noi se numără prepararea “sfinţişorilor” şi consumarea a 40 de pahare de vin.

O altă sărbătoare a primăverii este Buna-Vestire (25 Martie) sau “Ziua cucului”, în calendarul popular sărbătoarea aceasta numindu-se şi Blagoviştenie sau “Ziua cucului”, pasăre care anunţă sosirea efectivă a  primăverii. În fiecare an, la 23 aprilie, îl prăznuim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, în credinţa populară acest sfânt fiind asociat adesea cu omorârea balaurului. În fiecare an, cu o săptămână înainte de ziua Paştelui, se serbează Floriile, sărbătoare care simbolizează intrarea în Ierusalim a Domnului Iisus Hristos, unde oamenii l-au întâmpinat cu flori şi ramuri înverzite, întinzând în calea lui chiar şi hainele lor. În această zi, denumită şi Duminica Stâlpărilor, se sfinţesc, prin rugăciune şi stropire cu agheasmă, ramuri înmugurite de salcie, care se împart creştinilor, iar slujitorii Bisericii le ţin în mâini, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii.

Ultima săptămână a postului care precede sărbătoarea Paștelui este săptămâna mare, care începe cu duminica Floriilor şi se termină cu duminica pascala.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.