La Fălticeni, au fost marcaţi 40 de ani de la înfiinţarea Muzeului Apelor şi 114 ani de la naşterea academicianului Mihai Băcescu
Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” din Fălticeni a găzduit vineri, 25 martie, un dublu eveniment, împlinirea a 40 de ani de la înfiinţarea Muzeului şi 114 ani de la naşterea academicianului Mihai Băcescu. Profesorul Mihai Băcescu – personalitate ştiinţifică de mare cuprindere şi forţă din domeniul biologiei a oferit plăcutul prilej al evocării vastei sale activităţi închinate ştiinţei şi dezvoltării cercetărilor marine printr-o selecţie a articolelor apărute în presă despre Muzeul Apelor din Fălticeni şi despre marele om de ştiinţă, o expoziţie cu obiecte personale care au aparţinut academicianului Mihai Băcescu, cele mai multe fiind donate recent şi expuse pentru prima dată publicului. În partea a doua a manifestării a avut loc o sesiune de eseuri având ca temă „Impresii din muzeu”, prezentate de elevi de la Colegiul Naţional „Nicu Gane” îndrumaţi de profesorul Dan Cojocaru.
Mihai Băcescu, oceanolog, carcinolog şi hidrobiolog de talie mondială
Numele Mihai Băcescu este legat de şcoala românească de oceanologie biologică şi ecologie marină, ale căror fondator este. Nici un carcinolog din lume nu-şi poate începe activitatea de cercetare, fără să cunoască lucrările academicianului Mihai Băcescu.
Despre Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”, şi fondatorul său, care şi-a închinat viaţa cercetării mediului acvatic şi a dat culturii fălticenene dimensiuni valorice perene a vorbit Maria Crăciun, muzeograf, şef de secţie.
„Personalitate marcantă pe plan mondial, academicianul Mihai Băcescu, cel care a înfiinţat şcoala românească de oceanologie şi biologie marină, a scris peste 480 de lucrări din diferite domenii ale cercetării marine, studii de botanică, zoologie, muzeologie. Specialist oceanolog, carcinolog şi hidrobiolog de talie mondială, cu o bogată activitate de cercetare şi răspândire a ştiinţei în acest domeniu, profesorul Mihai Băcescu a fost în preajma marilor savanţi ale vremii, Grigore Antipa, Emil Racoviţă, Pol Bujor şi Ion Borcea, a fost prieten foarte bun cu Jacques-Yves Cousteau, a fost în funcţii de conducere la cel mai mare muze de istorie naturală de la noi din ţară, Muzeul <Grigore Antipa> din București, peste 40 de ani.
În anul 1980, la iniţiativa academicianului Mihai Băcescu au fost puse bazele acestui muzeu care a fost realizat într-un timp record, de numai doi ani. Mihai Băcescu a dăruit muzeului nostru peste 700 de exponate de mare valoare. De-a lungul celor 40 de ani muzeul nostru a avut vizitatori de toate vârstele şi din toate categoriile sociale, din Fălticeni, din ţară şi din străinătate. Funcţiile de instruire şi educaţie ale muzeului s-au materializat prin parteneriate încheiate cu şcolile din Fălticeni și din ţară, muzeul nostru devenind un muzeu şcoală, aici desfăşurându-se lecţii de biologie, geografie”, a precizat muzeograf şef de secţie Maria Crăciun.
8 expediţii cu nave de cercetare pe mările şi oceanele lumii
Aflarea tainelor naturii, în general, a mărilor şi oceanelor, în special, a fost ispita vieţii academicianului Mihai Băcescu. A fost atras de hidrobiologie, ştiinţa cercetării vieţii apelor, dar mai cu seamă de oceanologie, ştiinţa vieţii din oceane şi mări, a studiat animalele marine şi mediile în care trăiesc.
Născut la 28 martie 1908 la Broşteni, jud. Suceava, între anii 1919 şi 1921 Mihai Băcescu a urmat cursurile gimnaziale la Fălticeni, iar între anii 1921 şi 1922 a fost elev la Liceul „Nicu Gane”, avându-l ca mentor pe profesorul Vasile Ciurea. În anul 1928 este admis, cu bursă, la Facultatea de Ştiinţele Naturii din Iaşi, pasiunea pentru cercetări în hidrobiologie fiind cultivată de înaintaşii săi, Grigore Antipa, Emil Racoviţă, etc. iar interesul şi primele sale rezultate au fost apreciate de savanţii francezi ( Louis Fage, Charles Perez, ş.a.). În 1939, la propunerea profesorului universitar Paul Bujor şi cu recomandarea profesorului universitar Emil Racoviţă, i se acordă o bursă de studii în Franţa la staţiunile oceanografice Rascoff, Banyuls sur Mer şi la Muzeele de Istorie Naturală din Paris şi Oceanografie din Monaco. La insistenţele savantului Grigore Antipa, în 1940 este numit şef de secţie la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Bucureşti, iar la 15 februarie 1946 devine director la această instituţie, unde va lucra aproape până în ultima clipă a vieţii.
În 1957 a fost distins cu premiul Emil Racoviţă al Academiei Române, iar la 21 martie 1963 devine Membru al Academiei. În 1968 devine membru corespondent al Academiei „Liguria” din Bologna ( Italia), în 1978 este distins cu medalia Prince Albert I-er de Monaco, conferită de statul francez, devenind şi membru asociat al Muzeului de Istorie naturală din Paris şi membru pe viaţă al comitetului de Perfecţionare a Institutului Oceanografic din Paris.
Primele expediţii maritime au fost făcute în Marea Neagră cu navele Institutului Bio-oceanografic de la Constanţa, în 1933-1938 şi pe Marea Mediterană cu navele Staţiunii de Biologie marină de la Banyuls Franţa, 1939.
Pentru meritele sale a primit invitaţii de a participa, pe cheltuiala gazdelor, la mai multe expediţii oceanice: prima – cea din jgheabul Peru – Chile, pe nava „Anton Brunn” a Institutului Oceanografic din Washington în 1965, a doua în Atlanticul tropical din dreptul coastei Mauritaniei, cu nava „Thalassa” a institutului de pescuit maritim din Nantes, în 1971, a treia pe coasta de sud- est africană în Tanzania 1973 – 1974 – prima expediţie românească, în afara ţării, organizată şi condusă chiar de academician, expediţie încheiată cu importante colecţii de animale necunoscute, aduse şi cercetate în ţară. O altă expediţie a avut loc tot cu nava „Thalassa” în nord –vestul Oceanului Indian, pentru a cerceta fauna cuprinsă între Karachi-Bandar Abbas şi golful Aden şi Djibouti şi În Marea Neagră la bordul navei franceze „Calypso” a lui Jacques-Yves Cousteau, în 1977.
În afara meritelor sale de cercetător cu deplină autoritate ştiinţifică în ţară şi în lume, între altele descriind peste 300 de specii de animale necunoscute sau specii noi pentru ştiinţă – academicianul Mihai Băcescu a inventat noi aparate pentru exploatarea ecosistemului marin. A fost autorul unui nou tip de dragă, a unui apucător de fund, cu sondă pentru studiul cantitativ al organismelor de pe fundul bazinelor acvatice. A mai inventat o metodă nouă de colectare directă, cu ajutorul scafandrului autonom, a faunei de fund.
La 28 martie 1993, când împlinea vârsta de 85 de ani, academicianul Mihai Băcescu a primit titlul de “Cetăţean de onoare al oraşului Fălticeni, iar Muzeul Apelor a primit numele ctitorului său Mihai Băcescu.
Muzeul, o punte între cunoştinţele teoretice şi natură
În cadrul sesiunii de eseuri având ca temă „Impresii din muzeu”, elevi pasionaţi de biologie au scos în evidenţă importanța orelor desfăşurate într-o unitate muzeală dar şi impresii de la activităţile la care au participat în muzeul dedicat faunei terestre şi marine
„Avem o colaborare foarte bună cu Muzeul Apelor de foarte mulţi ani, practic de când sunt în slujba învăţământului Fălticenean. Cele mai frumoase lecţii de bilogie şi zoologie pe care le facem sunt aici, în muzeu şi îmi pare rău că venim rar, dar venim la toate lecţiile care se pretează să le desfăşurăm în acest muzeu. Orele desfăşurate într-un muzeu sunt o punte între cunoştinţele asimilate din manual sau expuse de cadru didactic şi informaţiile acumulate informal. Pentru elevii mei muzeul este o prelungire a şcolii, un instrument educativ pentru susţinerea şi completarea predării şcolare şi a metodelor de învăţare”, ne-a spus prof. Dan Cojocaru.
Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” din Fălticeni este un muzeu de ştiinţe naturale înfiinţat în anul 1982, în fosta clădire a Tribunalului judeţului Baia din perioada interbelică, fiind succesorul Muzeului de Ştiinţe Naturale întemeiat în anul 1914 de către profesorul emerit Vasile Ciurea, academicianul Mihai Băcescu (1908-1999) fiind unul dintre elevii lui Vasile Ciurea
Pe 17 august 1982, la inaugurarea muzeului, academicianul Mihai Băcescu spunea: „Muzeul este o încununare a activităţii mele de oceanolog. L-am înzestrat cu sute de animale, pe care le-am adus din cele trei oceane. Am vrut astfel să refac vechea colecţie de animale acvatice din vremea care mă leagă de profesorul Ciurea. El este conceput ca un muzeu fără pereche în lume, al apelor. Dar pentru a nu întârzia bucuria de a dărui oamenilor un obiectiv deosebit, i-am spus muzeu de ştiinţe naturale. Însă structura și exponatele, fac precizarea cuvenită, se află într-un muzeu al apelor”.
Zi aniversară şi la Colegiului Tehnic „Mihai Băcescu”
Din 28 martie 1998, Liceul Industrial nr. 1 din Fălticeni primeşte numele academicianului Mihai Băcescu, pentru a insufla elevilor acestei şcoli dragostea pentru cunoaştere, pentru ştiinţă, pentru viaţă, marea personalitate ştiinţifică fiind un adevărat model în acest sens. Tot în aceea zi Mihai Băcescu avea să fie aniversat şi omagiat la Fălticeni, cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani.
În cei 102 de ani de existenţă, instituţia şcolară menţionată mai sus fiind înfiinţată în 1920, a parcurs drumul istoriei învăţământului românesc, înregistrând rezultate tot mai apreciate, până la obţinerea, de mai multe ori, a distincţiei de Şcoală Europeană.
Recunoaşterea oficială a Colegiului Tehnic „Mihai Băcescu” ca Şcoală Europeană de către Ministerul Educaţiei s-a realizat în urma evaluării activităţii de cooperare europeană în domeniul educaţional prin proiecte şi programe derulate printr-un parteneriat de calitate cu unităţi şcolare, instituţii publice, organizaţii de formare, din mai multe ţări ale Uniunii Europene.
„Performanţele şi coerenţa activităţilor de cooperare europeană cu politica de dezvoltare a instituţiei şcolare, integrarea programelor de cooperare europeană în programul curent al şcolii, varietatea grupurilor de vârstă implicate în activităţi, continuitate şi constanţă, strategie şi modalităţi de evaluare şi diseminare, calitatea parteneriatelor stabilite, sunt câteva dintre criteriile de evaluare a proiectelor participante la Competiţia Naţională <Şcoala Europeană>, în baza cărora am fost declaraţi câştigători. Impactul acestor experienţe educaţionale asupra mediului şcolar este remarcabil. Elevii şi profesorii noştri şi-au lărgit orizontul de aşteptare, şi-au îmbunătăţit performanţele, şi-au ameliorat competenţele inter – şi transdisciplinare”, susţine conducerea Colegiului Tehnic „Mihai Băcescu”.
