La Galeria Oamenilor de Seamă din municipiul Fălticeni a avut loc o dublă lansare de carte (proză și poezie) a profesorilor Lucian Mușet și Ioan Caulea.
„Galeria Oamenilor de Seamă” din Fălticeni a găzduit la sfârşitul săptămânii trecute, un nou eveniment dedicat literaturii care a reunit scriitorii şi iubitorii de frumos din urbea de pe Şomuz care au dorit să participe la lansarea cărţilor scrise de profesorii Lucian Muşet şi Ioan Caulea. Cei doi au ales să se prezinte publicului fălticenean într-un eveniment organizat împreună, în ziua echinocţiului de toamnă, şi care a deschis seria manifestărilor săptămânale care se vor derula în casa fraţilor Vasile şi Horia Lovinescu, imobil donat oraşului în anii ’70 pentru a deveni un muzeu al elitei locale, până pe 19 noiembrie, când se vor încheia manifestările dedicate Centenarului Monica Lovinescu.
Psihologul Iulia Gângă, fondatoarea Editurii Heyday Books care a publicat romanul fălticeneanului Lucian Muşet, a făcut o mărturisire despre locaţia evenimentului: „De când am păşit în această clădire, m-a cuprins o emoţie de smerenie cumva. Mi se pare că mă aflu într-un loc în care, cu mult înainte de a face ceea ce fac eu acum, au pus temelia întâlnirii de astăzi. Şi sunt într-adevăr emoţionantă să stau de vorbă cu voi, deşi asta îmi este meseria, să stau de vorbă cu oameni”.
„Ne-am adunat astăzi ca într-o familie pentru a sărbători două surori bune, două surori dragi nouă, poezia şi proza, mama lor fiind limba română”, a precizat Lenuţa Rusu, moderatoarea evenimentului.
Lucian Muşet este la cea de-a doua apariţie editorială după placheta de poezii „Omul cu păpădii”. Romanul „Oraşul cerului” este, aşa cum spune editorul Iulia Gângă, o carte pentru cei care sunt pregătiţi să stea faţă în faţă cu propria umbră şi cu propria dependenţă – de orice fel ar fi ea -, şi se poate transforma într-un instrument de lucru în procesul de vindecare pentru cititori.
„În activitatea mea de psihoterapeut mă întâlnesc foarte des cu una dintre cele greu de gestionat emoţii ale noastre, neputința. Dacă am face cu toţii un exerciţiu am putea cu toţii să identificăm o situaţie în care am fost neputincioși. Ce aduce neputința pentru noi? Ne ajută să accesăm creativitatea în a găsi soluţii. <Oraşul cerului> este una dintre soluţii care s-a transformat într-un instrument terapeutic pentru mine şi îl folosesc cu drag de fiecare dată, când cineva îmi povesteşte îndurerat cât neputincios este, fiind o cale de a experimenta viaţa pornind de la neputință”, a scos în evidenţă psihologul Iulia Gângă.
Un roman scris în urma terapiei desfăşurate la clinicile de dezintoxicare
„Oraşul cerului” este mai mult decât un roman. Este o carte pentru cei care, ca şi personajul principal, ajung în punctul zero, în staţia intermediară, în care se întreabă: „Ce fac mai departe? Mă întorc la ce ştiu sau încerc un alt drum?”. Iar când a doua opţiune e susţinută de resursele interioare, materializate în diferite personaje fără nume, cu siguranţă că lucrurile vor lua turnura sănătoasă.
Lucian Muşet spune că fiecare dintre noi are dependenţe, unii recunosc, alţii nu, şi schimbarea poate veni doar dacă le înţelegem şi le acceptăm. Este un roman despre „prezenţă şi conştientizare” şi a fost scris în urma proceselor terapeutice desfăşurate la clinici de dezintoxicare.
„Ideea de a scrie cartea aceasta a venit în urma proceselor terapeutice. La una din cele cinci clinici de dezintoxicare din ţară m-am întâlnit cu Iulia Gângă şi am lucrat împreună. Aparent acest roman este despre dependenţă, suntem toţi dependenţi de ceva fie că recunoaştem sau nu, şi sunt ferm convins că, cei care vor avea curiozitatea să citească cartea se vor regăsi în cel puţin unul din personajele cărţii. Cartea este despre prezenţă, despre conştientizare, pentru că, dacă respectăm cele trei etape ale oricărui tip de terapie: înţelegerea, acceptarea şi schimbarea, şi vă spun foarte clar că nu există nici o formă de schimbare fără primele două, ne putem trezi din orice loc în care am fi noi, care pare a fi trist, întunecat, tumultos”, a spus profesorul Lucian Muşet.
Poeziile lui Ioan Caulea transmit diverse mesaje
Profesorul Ioan Caulea, un dascăl în postură de „boboc al tiparului”, după cum l-a caracterizat profesoara Lenuţa Rusu, combină istoria cu poezia, ceea ce surprinde în mod plăcut pentru că poezia lui are ceva de transmis. Despre volumul de debut, „Arabescuri” , care a câştigat în luna august Premiul pentru debut în cadrul celei de-a III-a ediţii a Festivalului de Literatură „Panorama” de la Ghelari, judeţul Hunedoara, a vorbit profesoara Eleonora Bulboacă.
„Luni, când colegul, prietenul nostru John (Ioan Caulea n.r.) ne-a pus în braţe volumul <Arabescuri>, am simţit că am o responsabilitate copleşitoare şi, astăzi, sentimentul acesta de bucurie, de onoare, că au căzut zarurile asupra mea, dar şi de emoţie că ne veghează de aici, din preajmă, duhurile personalităţilor fălticenene, se înmulţeşte, sporeşte.”
Debutul pe care îl sărbătorim aici şi acum stă cu adevărat şi fără exagerare sub semnul miracolului. Cum altfel să înţelegem uimirea şi bucuria profesorului de filosofie cu fire de artist Ioan Caulea care îşi lansează în amiaza vieţii prima plachetă de versuri.
Conform DEX, substantivul Arabesc are trei sensuri şi defineşte un ornament specific decoraţiei arabe, ornament muzical – scurtă compoziţie muzicală cu caracter graţios şi una din figurile baletului clasic inspirată din dansul oriental. În măsură mai mare sau mai mică, toate aceste accepţiuni se regăsesc în conţinutul ideatic al poeziilor din volum, fie prin simţul geometriei discursului, fie prin componenta ludică a expresiei şi frecventul motiv al dansului inseparabil de muzică. De altfel Ioan Caulea nu este doar un iubitor ci şi un cunoscător al dansului, în cartea lui de vizită un titlu de referinţă fiind şi cel de instructor de dans.
Cartea include 44 de poezii, ample poeme de largă respiraţie şi înaltă vibraţie a trăirii condiţiei umane sub semnul interogaţiei, a revoltei în faţa absurdului existenţei, al aspiraţiei represive despre libertate şi frumuseţe. De ce-urile obsesive constituie o statură a volumului.
Ioan Caulea este un poet cu miez şi originalitate, care scrie o poezie consistentă, oglindirea formaţiei sale filosofice, a orizontului cultural remarcabil şi a flerului particular cu care asociază cerebralitatea cu sensibilitatea afectivă. El îşi deschide sincer sufletul pentru cei curioşi să îi descopere interioritatea. Autorul are o experienţă solidă a scriiturii, clădită pe o cultură de tip enciclopedic şi hrănită cu lecturi de primă valoare asimilate şi asumate estetic”, consideră profesoara Eleonora Bulboacă.
O existenţă plină de întrebări şi inadvertenţe
Autorul Ioan Caulea a explicat că demersul său poetic reprezintă adaptarea spaţiul trăirilor personale la o geometrie a spiritului în care linia melodică a neliniştii traversează motivele obsedant de diverse ale unei existenţe măcinate de întrebări şi inadvertenţe.
„Într-un moment cu totul special cum este cel de astăzi, am alături de mine oameni dragi, iubitori de cuvânt, de frumos, de artă. Cred că mi-a lipsit curajul de-am ajuns să debutez la 52 de ani, dar am răspuns afirmativ la un soi de cerere de a ieşi la o întâlnire, întâlnirea cu mine, pentru că am refuzat multă vreme să ies din mine, am refuzat mult timp să mă exprim, să mă manifest sub forma aceasta a cuvântului scris. Pentru mine pandemia a fost un moment care a adus această ieşire din carcasă, din peştera despre care vorbesc în poezie. Dacă la început m-am speriat, cu timpul mi-a dat seama că sus, de deasupra mea, am reuşit să văd partea frumoasă, partea bună din mine.
Sensibilitatea acesta pe care cele patru flori mi-o transmit, soţia şi cele trei comori care mereu strălucesc şi cărora le mulţumesc, mi-au dat o putere motivaţională fantastică”, a precizat profesorul Ioan Caulea.
Au mai vorbit despre cei doi autori, cărţile lor şi activităţile culturale din perioada următoare profesorii Constantin Bulboacă şi Mioara Gafencu şi învăţătorul Gheorghe Popa.
Emoţia momentului a fost întreţinută şi de momente muzicale interpretate la pian de Alexandru Maleş şi Andrei Purdilă. La finalul evenimentului autorii au susţinut nelipsita sesiune de autografe.
