Casa Memorială „Sadoveanu” a revenit în circuitul turistic

Casele poartă între pereţii lor amintiri, trăirile celor care vremelnic sau pentru o perioada mai îndelungată de timp au vieţuit intre zidurile lor, poveşti de viaţă. O astfel de clădire construită în anul 1908, după planurile scriitorului Mihail Sadoveanu, în care acesta a locuit aici şi a creat timp de nouă ani, între 1909 şi 1918, a devenit în anul 1987 Muzeul Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”.

Duminică, 5 noiembrie, în ziua în care s-au sărbătorit 143 de ani de la naşterea scriitorului, Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” din Fălticeni a reintrat în circuitul turistic.

În ultimii 2 ani, muzeul a fost închis, fiind inclus într-un proiect de restaurare, derulat cu fonduri europene. Lucrările au vizat consolidarea structurii, lucrări de arhitectură, amenajări funcţional-constructive (inclusiv amenajare de rampe de acces pentru persoanele cu handicap), instalaţii interioare (electrice, încălzire, sanitare), amenajări exterioare (inclusiv refacerea împrejmuirii, amenajarea unei parcări, refacerea porţilor de acces).

Elementul de noutate este o gradenă din piatră pentru activităţi în aer liber, aici fiind regăsindu-se şi cuvintele scriitorului: „La Folticeni am băut apa vie a sufletului românesc, pe care n-am uitat-o nici până azi. În ea se va răsfrânge până la moarte toată taina sufletului meu. Darul cu care m-a înzestrat Dumnezeu, nu se datoreşte mie, ci părinţilor mei. Împrejurările şi pitorescul locurilor, munţii şi apele, natura încântătoare şi poporul, toate au creat ceea ce dumneavoastră sărbătoriţi azi”, cuvinte rostite la împlinirea celor 50 de ani de existenţă ai Liceului „Nicu Gane”.

Programul a început cu un moment religios – săvârşirea slujbei de sfinţire a muzeului de către un sobor de preoţi, la care au participat numeroşi oameni de cultură din judeţ, din ţară dar şi din Republica Moldova, senatorul Gheorghiţă Mîndruţă, administratorul public Alexandru Rădulescu. După stropirea muzeului cu apă sfinţită, părintele protopop Adrian Dulgheriu le-a vorbit celor prezenţi despre importanţa unui lăcaş de cultură într-un oraş, „mai ales dacă este vorba despre un scriitor al copilăriei noastre. Cu Mihail Sadoveanu am crescut”.

„Fălticeni – oraşul celor 5 muzee”, brandul care va fi folosit pentru promovarea localităţii

Cu ocazia deschiderii pentru public al obiectivului muzeal, primarul Cătălin Coman a declarat că abia din 5 noiembrie a.c. se poate spune că Fălticeniul devine „oraşul muzeelor”, brand care va fi folosit în viitor pentru promovarea urbei de pe Şomuz, Muzeul Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” fiind al cincilea din Fălticeni după Muzeul de Artă „Ion Irimescu, Galeria Oamenilor de Seamă, Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” şi Muzeul Fălticeniului „Vasile Ciurea”. În cuvântul său, primarul a vorbit şi despre modul în care s-a obţinut finanţare pentru acest obiectiv.

„În anul 2013 am luat hotărârea să reabilităm Casa Memorială «Mihail Sadoveanu», pentru că era nevoie de acest lucru. Au fost multe momente birocratice care ne-au oprit şi vreau să vă spun doar câteva dintre ele. În 2013 am identificat o sursă de finanţare pe fonduri norvegiene. Am realizat un proiect tehnic cu arh. Dorin Ovidiu Alexievici din Iaşi – avea 86 de ani la timpul respectiv şi era singura persoană autorizată care avea dreptul de ştampilă să realizeze proiectul tehnic pentru acest obiectiv. Am depus proiectul, am câştigat selecţia de la Bucureşti, dar finanţatorul, statul norvegian, a luat hotărârea ca toate fondurile pentru cele 14 proiecte admise la nivelul ţării să fie redirecţionate către Cetatea Râşnov, judeţul Braşov. Am fost câştigători fără finanţare. În 2017 am redepus proiectul, eram singurul municipiu care avea două proiecte pe axa culturală finanţată din bani europeni, respectiv Casa Memorială «Sadoveanu» şi Biblioteca din Fălticeni – Muzeul «Vasile Ciurea». La Bucureşti ni s-a spus că nu se poate ca la Fălticeni, un municipiu mic, să fie două unităţi de cultură care să beneficieze de banii europeni. Am fost nevoiţi să alegem şi am luat decizia, după un criteriu strict economic, în sensul că aici era vorba de o finanţare de 1,7 milioane de lei, iar Muzeul «Vasile Ciurea», o finanţare de 3,2 milioane de lei. A venit şi timpul Casei Memoriale «Mihail Sadoveanu», care a fost reabilitată printr-un proiect integrat în valoare de 6,2 milioane de lei, bani europeni, la care contribuţia primăriei a fost de doar 2% şi care a inclus alte două obiective: parcul 23 August sau parcul Prefecturii şi corpul B al Muzeului «Ion Irimescu».

Astăzi redeschidem acest obiectiv extrem de important pentru Fălticeni şi foarte drag mie. Copilăria noastră a fost marcată de Mihail Sadoveanu, care a locuit, a creat, a pescuit, a vânat la Fălticeni. Să ne mândrim cu zestrea culturală pe care o avem” a fost îndemnul primarului Cătălin Coman.

Întâlnire de suflet cu publicistul Vasile Şoimaru

La Fălticeni au fost prezenţi şi invitaţi din Republica Moldova, în cadrul „Întâlnirii cu prieteni de peste Prut”. Printre ei s-au numărat conf. univ. dr. Vasile Şoimaru, deputat, economist, publicist şi fotograf moldovean, unul din cei 278 de semnatari ai Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova faţă de Uniunea Sovietică şi Rusia, un mare patriot şi unionist, Mihai Poiată, şi Gheorghe Pârlea, un scriitor ieşean, „sadovenist convins până în măduva oaselor”, care prin scrierile sale a promovat relaţiile culturale cu confraţii din Republica Moldova.

„În 1961, prima dată când a pătruns în Basarabia, cu grafie rusească, am citit pentru prima dată romanul istoric scris de Ceahlăul literaturii române, Mihail Sadoveanu, «Neamul Şoimăreştilor». Când l-am citit eram în clasa a V-a, o carte foarte frumoasă, editată la Chişinău, în care pe toţi eroii, Tudor Şoimaru, Magda Orheianu, îi vedeam în faţă, îi visam. M-am îmbolnăvit de istoria acestui neam; eu fiind şi Şoimaru, am spus că trebuie să fie şi unul de-al nostru, mai ales că Sadoveanu vorbeşte despre ţinutul Orheiului. În realitate este vorba despre satul Şoimăreşti din judeţul Neamţ, râul fiind Moldova, dar Sadoveanu a mutat toată acţiunea în Basarabia, demonstrând că plaiul acesta este românesc.

Nu m-am lăsat de acel gând pe care mi l-a implantat Sadoveanu, care mi-a marcat viaţa şi din 1961 până în 2003, timp de peste 40 de ani eu am adunat tot ceea ce a fost posibil, şi am făcut monografia «Neamul Şoimăreştilor – 500 de ani de istorie», ediţie care însumează 500 de documente, 500 de ani de istorie a Şoimăreştilor. A fost lansată în urmă cu 20 de ani şi la Fălticeni, pe această alee. Atunci eu am venit şi cu o expoziţie de fotografie, pe urmele lui Mihail Sadoveanu. A apărut şi ediţia a doua, acum am mai adunat 1.200 de documente istorice despre acest neam, am început să lucrez la ediţia a III-a şi lansarea va fi aici, la Casa Sadoveanu, poate anul viitor” a spus scriitorul Vasile Şoimaru.

El a adus şi 33 de ediţii ale romanului istoric „Neamul Şoimăreştilor”, în diferite limbi, cărţi apărute pe aproape toate continentele.

„Doar în Asia nu am reuşit să găsesc această carte. Numai Lenin, Stalin, Karl Marx şi Friedrich Engels mai erau editaţi în tiraje aşa de mari. Dacă nu am fi citit opera istorică a lui Mihail Sadoveanu, noi basarabenii nu am fi ştiut nimic despre istoria noastră, a românilor, pentru că în perioada comunistă nu treceau nici hulubii peste Prut. Şi atunci cum era să treacă o carte sau o monografie despre istoria Românilor. Sadoveanu ne-a învăţat această istorie” a mai spus Vasile Şoimaru.

Concert de flaut şi lansare de carte

După momentul festiv al inaugurării noii clădiri, prof. univ. Nicolae Maxim a primit titlul „Cetăţean de Onoare al municipiului Fălticeni”. A urmat un spectacol oferit de elevii Şcolii Gimnaziale „Mihail Sadoveanu” – sceneta „Dumbrava minunată”, coordonator prof. Mihaela Marian şi prof. Cristina Lencu. Programul a mai cuprins vernisajul expoziţiei de pictură Denisa Elena Roman, recitalul interpretului de muzică populară Alexandru Alupului şi aduceri aminte: „Sadoveanu şi Rădăşenii” oferite de Maria Fântânaru, toţi trei elevi ai Şcolii Gimnaziale „Ion Lovinescu” din Rădăşeni.

În program au fost cuprinse două lansări de carte, cea a scriitorului fălticenean Alexa Paşcu, care a prezentat publicului cel de-al XX-lea volum al său, „Bianca”, şi volumul „Printre adevăruri şi secrete” al scriitorului José Micard Teixeira, tradus din limba portugheză de Irina Baciuc, carte prezentată de poetul Sorin Poclitaru şi prof. dr. Oltea Prelucă. Între cele două lansări, prof. Nicolae Maxim a oferit un concert de flaut şi a vorbit despre piesele de mobilier şi alte obiecte care au aparţinut scriitorului şi familiei Sadoveanu, pe care cunoscutul flautist, unul dintre nepoţii lui Mihail Sadoveanu, le-a primit de la de la Profira Sadoveanu şi pe care le-a donat muzeului fălticenean.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.