La Fălticeni, manifestări dedicate împlinirii a 160 de ani de la nașterea lui Artur Gorovei, una dintre cele mai importante figuri ale folcloristicii româneşti
Miercuri, 14 februarie, începând cu ora 11, în Amfiteatrul Colegiului Național „Nicu Gane”, Asociația „Fălticeni Cultural” și Colegiul Național „Nicu Gane” organizează Simpozionul dedicat folcloristului, etnografului, scriitorului, istoricului Artur Gorovei, cu prilejul aniversării a 160 de ani de la naștere.
Arthur Gorovei a fost un academician român, folclorist, etnograf, membru de onoare al Academiei Române. Şi-a închinat viaţa şi opera cercetării tradiţiilor ţărănimii, vechilor credinţe, datinilor şi obiceiurilor, riturilor de trecere, pe care le-a valorificat în volume de referinţă.
Arthur Gorovei s-a născut pe 19 februarie 1864 la Fălticeni, pe linie maternă înrudindu-se cu Nicolae Gane (despre care va lăsa prețioase amintiri), mama scriitorului moldovean fiind sora cu bunica folcloristului. Începe şcoala primară la Rădăuţi (1872), urmând din 1973 clasele primare și gimnaziul la Fălticeni, apoi la Iași pe cele liceale și universitare de drept la București (1886-l887) şi Iaşi (1877-l889) fiind licențiat în drept la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”din Iași în 1890. În 1899, a fost ales vicepreşedinte al Societăţii Americane de Folclor din Chicago. A fost magistrat până în 1903, apoi practică meseria de avocat la Fălticeni. A fost Prefect al județului Suceava, inspector agricol (1909-1911) și primar în două rânduri al orașului Fălticeni. A fost ales membru corespondent al Academiei Române (1915) și a fost membru al Societății de Etnografie din Cluj, al Societății de Geografie din București, al Societății Tradițiilor Populare din Paris, al Asociației Internaționale de Folclor şi a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Cernăuți.
Prima revistă românească de folclor, „Șezătoarea”
Artur Gorovei a abordat întreaga gamă a genurilor literare, manifestându-se, mai întâii ca poet, în 1884, când publică mai multe articole, poezii, ghicitori în „Revista populară”, apoi ca prozator şi istoric, apartenenţa sa la cercul literar al lui Nicolae Beldiceanu spunându-şi cuvântul.
În perioada când era judecător la Broşteni (din 1891), îl întâlneşte pe învăţătorul Mihai Lupescu, fost coleg de şcoală, şi împreună vor pune la cale apariţia primei reviste româneşti de folclor, „Șezătoarea” (Fălticeni 1892-1929). Lui i se datorează și întocmirea lucrării „Instrucțiuni și chestionar pentru culegerea materialului de folclor”, dar și a unor monografii ale orașelor Rădăuți și Botoșani. A participat, alături de Mihail Sadoveanu şi Nicolae Stoleriu, a înfiinţarea publicației „Răvaşul poporului”.
A fost una dintre cele mai importante figuri ale folcloristicii româneşti. Şi-a închinat viaţa şi opera cercetării tradiţiilor ţărănimii, vechilor credinţe, datinilor şi obiceiurilor, riturilor de trecere etc., pe care le-a valorificat în volume de referinţă. În 1898 publică culegerea „Cimiliturile românilor”, cel dintâi corpus de texte al acestei specii, apoi „Datinile noastre de naştere” (1909), „Datinile noastre de nuntă” (1910), „Credinţi şi superstiţii ale poporului român” (1915), „Descîntecele românilor” (1931), „Noţiuni de folclor” (1933), „Ouăle de Paşti” (1937).
Colaborare cu publicaţii de prestigiu
Artur Gorovei a colaborat cu publicaţii importante cum ar fi: Anuarul Arhivei de Folclor, Adevărul, Adevărul literar şi artistic, Analele Academiei Române, Arhiva românească, Arhivele Olteniei, Buletinul „Mihai Eminescu”, Calendarul revistei „Ion Creangă”, Cetatea Moldovei, Convorbiri literare, Cuget clar, Drepturile omului, Ecoul săptămânii, Etudes balkaniques, Făt-Frumos, Gazeta săteanului, Izvoraşul, Însemnări literare, Junimea literară, Lumea, Lupta literară, Noua revistă româna, Opinia, Pagini literare, Revista Fundaţiilor Regale, Revista literara, Românul, Scrisul nostru din Bârlad, Viaţa Românească, etc. În cadrul Cercului literar din laşi, condus de poetul şi arheologul fălticenean Nicolae Beldiceanu, l-a cunoscut pe Ion Creanga.
Vor avea intervenții scriitorul Grigore Ilisei, prof. dr. Codrin Bența, prof. Eleonora Bulboacă, pr. Vasile-Liviu Mihăilă, muzeograf Marcel Lutic, prof. Neculai Sturzu.
Printre temele Simpozionului „Artur Gorovei -160 de ani de la naștere” se numără: „Artur Gorovei – personalitate complexă”, „Șezătoarea”, „Etnograful”, „Donație valoroasă”, „Mari prieteni ai cărturarului”, „Apariție recentă la Editura <Junimea>”, „Romancierul Artur Gorovei”.
