Sâmbătă, 13 septembrie 2025, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni a fost gazda unei sărbători culturale de excepție. Evenimentul a marcat împlinirea a 50 de ani de existență a colecției de sculptură a maestrului Ion Irimescu și a muzeului care îi poartă numele. Momentul central al manifestării l-a constituit lansarea albumului de artă „Un templu al artelor românești. Muzeul Ion Irimescu din Fălticeni – 50”, semnat de scriitorul și publicistul Grigore Ilisei.
Festivitatea, moderată de preotul Teodor Brădățanu, managerul muzeului, a reunit figuri marcante ale vieții culturale într-o atmosfera încărcată de emoție, care a adus în prezent memoria maestrului Ion Irimescu, dar și eforturile celor care au transformat muzeul într-un reper al spiritualității românești.
O comoară între coperți
În deschiderea evenimentului, părintele Teodor Brădățanu a subliniat valoarea de excepție a albumului, numindu-l „o comoară așezată între coperți”: „Această frumoasă și valoroasă comoară am reușit să o punem într-o carte, într-un album în care veți vedea sculptura din expoziția permanentă a muzeului în integrum. Răsfoind albumul îl veți putea cunoaște pe făuritorul comorii, pe maestrul Ion Irimescu, pe care domnul Grigore Ilisei îl prezintă într-o notă memorialistică plină de sentiment. Acest album este pentru noi o bucurie, o mărturie, o carte de vizită.”
Părintele Teodor Brădățanu a remarcat faptul că lucrarea are o puternică dimensiune memorialistică, întrucât biografia lui Ion Irimescu se împletește adesea cu cea a autorului albumului.
„Albumul are substanță memorialistică, albumul face biografia maestrului Ion Irimescu, biografie care nu de puține ori coincide cu biografia autorului și de aici vine această notă oarecum nostalgică, plină de apreciere, plină de respect și cu atât mai mult reală. Domnul Grigore Ilisei nu a fost doar un martor, un jurnalist, care a văzut lucrurile doar obiectiv. De data aceasta subiectivismul său este un atu, pentru că a fost un apropiat al maestrului pe care l-a respectat atât de mult încât, iată, nu-i chiar ușor ca la o anumită vârstă să faci un asemenea efort la o asemenea calitate”, a precizat managerul Teodor Brădățanu.
De asemenea Teodor Brădățanu, a mulțumit celor care au contribuit la realizarea volumului: fotograful Petru Palamar, „un artist desăvârșit” care a imortalizat cele 274 de sculpturi, tânărul Amos Brădățanu pentru tehnoredactare și doamna Georgeta Teodoriu pentru partea de machetare. „Echipa noastră a fost mică, dar puternică”, a conchis Teodor Brădățanu.
Albumul ca datorie de suflet
Prof. dr. Mihaela Grădinariu a vorbit cu emoție despre importanța momentului: „Evenimentul cultural la care astăzi suntem părtași adună în sine emoția celor 50 de ani care s-au rostuit, emoția operelor ui Ion Irimescu ce rezonează unele în altele dar și cu spațiul care le-a fost hărăzit și emoția mărturisitoare a fabulosului album, „Un templu al artelor românești. Muzeul Ion Irimescu din Fălticeni – 50”, și a autorului său, nu mai puțin fabulosul Grigore Ilisei. La acest val de emoție se mai adaugă și a noastră, a celor care punem și zidim împreună, inimă lângă inimă și suflet lângă suflet încă un edificiu simbolic pentru creația Irimesciană.”
Scriitoarea Mihaela Grădinariu a evocat etapele parcurse în realizarea volumului: documentarea vastă, zecile de articole și volume consultate și fișate, vizitele la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași și la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava, pelerinajele lui Grigore Ilisei în încăperile Muzeului de la Fălticeni precum și întâlnirile de taină cu puținii martori rămași ca parte vie a acestei istorii.
„De fapt, aceasta este una dintre trăsăturile definitorii ale cărturarului Grigore Ilisei: datoria mărturisirii, a neuitării, a aducerii în contemporaneitate a figurilor oamenilor cu valoare de reper, de simbol, oameni care au luptat cu toată puterea lor cu o istorie adesea potrivnică și cu propriile spaime, încercări sau neputințe, oameni care au schimbat prin actele lor de rezistență culturală paradigmele existențiale ale unei epoci și ale unui loc”, a subliniat profesoara Mihaela Grădinariu.
Prof. dr. Mihaela Grădinariu a vorbit și despre întâlnirile lui Ion Irimescu cu Răzvan Teodorescu, Dan Hăulică, Eugen Simion, Mihai Cimpoi Constantin Ciopraga, Dan Grigorescu, etc. și a căror mărturisire a fost necesară pentru acest album.
Cele 274 de sculpturi ale maestrului Ion Irimescu din expoziția permanentă sunt aranjate în album tematic: mitologia, maternitatea, muzica, omul ca model în univers. „Este cel mai frumos și cuprinzător album Irimescu și deja așteptăm cu nerăbdare a doua parte dedicată celor 228 de lucrări de grafică”, a concluzionat profesoara Mihaela Grădinariu.
Grigore Ilisei – păstrătorul memoriei
Lector univ. dr. Maria Bilașevschi, președinte al Uniunii Artiștilor Plastici Iași, a evidențiat rolul esențial al autorului albumului:
„Nu aș fi știut atât de multe despre Ion Irimescu dacă nu ar fi fost Grigore Ilisei, păstrătorul memoriei, acest colecționar de amintiri pe care le introduce, de fiecare dată, cu o subtilă nostalgie astfel încât noi, cititorii și ulterior privitorii din alte orașe să înțelegem substanța și fibra unui artist. Dacă muzeul este unul de autor, care celebrează 50 de ani de la înființare, acest album este al unui autor unic, Grigore Ilisei.”
Ea a amintit și contextul mai larg al artei românești, menționând cei 165 de ani de la nașterea școlii de artă modernă din România, țară care nu are tradiție în sculptură precum Franța, Germania, spațiul Anglo – Saxon.
În viziunea sa, sculptura lui Ion Irimescu în spațiul artistic de astăzi este mult mai importantă, indiferent de timpurile la care ne referim, pentru că este acel punct de reper și în educația celor tineri care vin după noi, dar și un reper pentru societate.
Criticul de artă Maria Bilașevschi a scos în evidență filiația Brâncuși – Paciurea – Irimescu și a remarcat că Grigore Ilisei nu doar „scoate din lada de zestre ceea ce vedem”, ci reușește să proiecteze în viitor o temă de reflecție.
„Când un scriitor atât de generos propune publicului un astfel de album trebuie să mergem intinerant cu cartea de vizită a Muzeului Ion Irimescu pentru a vorbi și de Ion Irimescu. Pentru generațiile care vin acest album va fi o așezare și o redare a măreției locului prin Ion Irimescu, prin Grigore Ilisei, pentru că Fălticeniul este un oraș al culturii, este un oraș nu doar al personalităților trecute, este un oraș al personalităților care trăiesc, care vibrează, care lasă din generozitatea lor orașului, comunității astfel de produse culturale”, consideră lector univ. dr. Maria Bilașevschi.
Mărturisirile autorului
În intervenția sa, Grigore Ilisei a evocat atmosfera din 1975, când muzeul și-a deschis pentru prima dată porțile, și întâlnirile cu Ion Irimescu.
„Aici sunt si câțiva din actorii momentului respectiv, fostul președinte al Comitetului de Cultură și Educație Socialistă a județului Suceava, Alexandru Toma, care a jucat un rol important în deschiderea acestui muzeu, doamna Nana Dascălu, veterana muzeografiei de la Fălticeni, cu studii la Academia de Arte Frumoase de la Iași și cu pricepere în domeniu, fiind primul muzeograf al edificiului în care ne aflăm. Ei au fost martorii acelei zile de 10 februarie, când la etajul acestei clădiri s-au așezat 98 de lucrări și 128 de lucrări de grafică.
Domnul Toma a încercat să îl convingă pe maestrul Ion Irimescu să populeze cu creațiile sale toată această clădire, dar Irimescu a avut rezervele lui, el mereu a fost temător, pentru că acest muzeu a apărut într-o perioadă când în România se închideau muzeele, când se confiscau colecțiile marilor colecționari, care intrau în posesia statului român”, a spus Grigore Ilisei .
Autorul a memorat anii în care artistul „venea la Fălticeni toamna ca un plugar, aducând carul încărcat cu opere pentru muzeu” și a subliniat dimensiunea muzicală a sculpturii irimesciene: „După anul 1975, tot anul semăna, îngrijea cultura, și toamna venea cu carul încărcat cu opere pentru muzeu și începea să le aranjeze în muzeu, să caute locul cel mai potrivit în care virtuțile de expresivitate, de mesaj ale operei sale pot fi puse în valoare.
Toate lucrările din muzeu nu numai ne vorbesc prin înfățișarea lor fizică și prin cântecul lăuntric pe care îl veghează, pentru că pentru Irimescu muzicalitatea în sculptură a fost primordială, desfăvârșirea modelajului te duc cu gândul la sunete, la cântec. Și două din temele fundamentale ale lui Irimescu au fost muzica și maternitatea. A fost și unul din marii portretiști din acea perioadă și regăsim în acest muzeu niște portrete extraordinare”.
Realizarea albumului – „o muncă de detectiv”
Grigore Ilisei a numit realizarea albumului „o muncă de detectiv” și a mărturisit că nu ar mai fi realizat un astfel de proiect dacă nu ar fi fost vorba despre orașul natal și despre marele sculptor: „În conceperea acestui album a fost o muncă de detectiv, amintirile se șterg, fără mărturii, fără izvoare nu putem reconstitui adevărul. Sunt mulțumit că am reușit să reconstitui acest traseu de 50 de ani.
Acest album este o operă colectivă, nu poate face un singur om o astfel de lucrare. Echipa s-a născut cam greu dar important este că s-a finalizat. Pentru membrii echipei, oameni fără experiență, a fost o școală, au învățat și ei anumite lucruri, pentru că astfel de albume nu se fac chiar ușor. Și eu m-am format tot lucrând, acesta este al 14 -lea album pe care îl fac și mărturisesc că nu aș mai fi făcut un album dacă nu era vorba de Fălticeni și de Ion Irimescu. Nu pot să spun că m-au părăsit într-un totul puterile, dar am o vârstă, am alte priorități, am alte lucruri de finalizat ca să nu rămână troienite pe seama altora pentru că nimeni nu se va ocupa.
Vreau să mulțumesc colaboratorilor, domnului Gheorghe Dăscălescu care a fost un furnizor important de informații, doamnei Nana Dascălu, domnului Alexandru Toma, doamnei Doina Cernica care mi-a deschis ușile către domnul Toma și am putut primi de la dumnealui un material foarte valoros, inclusiv fotografic, domnului primar Cătălin Coman care s-a implicat inclusiv financiar în apariția acestui album, fotografilor Petru Palamar Alexandru Săvescu”.
Sprijinul comunității
Primarul Cătălin Coman a felicitat echipa și a anunțat noi proiecte: „Mulțumesc pentru prezența calitativă la acest eveniment organizat de Primăria Fălticeni și Rotary Club. Vreau să vă anunț că vom dezveli bustul lui Nicolae Labiș, primit ca donație cu ajutorul omnului Grigore Ilisei. Îi mulțumesc pentru efort și pentru implicare, precum și părintelui Teodor Brădățanu și întregii echipe. Vă asigur de întreaga colaborare a instituției pe care o conduc pentru a realiza împreună lucruri frumoase pentru Fălticeni.”
La rândul său, Alexandru Toma, unul dintre artizanii fondării muzeului prin funcția pe care o deținea în acea perioadă, , a rememorat demersurile din 1974, numeroasele întâlniri pe care le-a avut cu Ion Irimescu, cum au fost aduse în fiecare an opere care au îmbogățit colecția și contribuția comunității locale, care a transformat clădirea care avea o cu totul altă destinație, sediu pentru Casa de Cultură și alte instituții locale, într-un spațiu demn de a găzdui colecția.
„Mă bucur să vin astăzi la această manifestare cu respect pentru cultura fălticeneană, pentru maestrul Irimescu pentru orașul meu drag Fălticeni, despre care am scris în prima carte album despre Irimescu la împlinirea vârstei de 90 de ani, dar și respectul pentru domnul Grigore Ilisei”, a mărturisit Alexandru Toma, fostul președinte al Comitetului de Cultură și Educație Socialistă a județului Suceava.
O oglindă a unei jumătăți de veac
Albumul lansat sâmbătă în cadrul celei de-a V-a ediții a proiectului cultural „Fălticeni – Mon Amour”, o manifestare organizată de Rotary Club Fălticeni, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local și Muzeul de Artă „Ion Irimescu” include cele 274 de sculpturi din expoziția permanentă, aranjate tematic: mitologia, maternitatea, muzica, omul ca model în univers. A doua parte, dedicată celor 228 de lucrări de grafică, este planificată pentru anul viitor.
În „scurtele precizări” ale autorului, Grigore Ilisei a descris albumul drept o oglindă a jumătății de veac a muzeului: „„albumul a fost gândit să marcheze jumătatea de veac ce s-a rostit de când Ion Irimescu ne primește, prin operele sale nenumărate, în casa lui, zidită într-un moment înălțător, al împreunării elanurilor și entuziasmelor meșterului demiurgic și ale oamenilor locurilor sale natale, dintr-un imbold asemănător cu cel al voievozilor făptuitori ai salbei de mănăstiri fără pereche din Țara de Sus. Istoria aceasta de 50 de ani a Muzeului de Artă Ion Irimescu din Fălticeni, una din cele mai impresionante colecții de autor din țara noastră, se cuvenea încrustată cu dalta în lespedea fără de moarte, ca să se știe de ce-au fost în stare viețuitorii din această <gură de rai>. Albumul fi-va oglinda în care vom putea descoperi într-o îmbrățișare ca din <Maternitățile>, în care mama și pruncul sunt una, pe Maestru și instituția lui cea binecuvântată, ce-i limanul veșniciei creației sale”.
Lansarea albumului Un templu al artelor românești. Muzeul Ion Irimescu din Fălticeni – 50” nu a fost doar o celebrare a trecutului, ci și o reafirmare a continuității unei tradiții culturale. Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni rămâne o instituție unică în peisajul artistic românesc, un loc unde opera sculptorului, memoria comunității și efortul cultural se întâlnesc pentru a da mărturie peste timp.
Evenimentul a însemnat „a nu lăsa faptele să se șteargă” și a consemna pentru viitor frumusețea și puterea de inspirație a unui artist care a ridicat arta românească la rang de templu.
