Prima manifestare din cadrul Zilelor Municipiului Fălticeni, ediţia 2015, s-a desfăşurat vineri, 17 iulie la Biblioteca Muncipală „Eugen Lovinescu” într.-un spaţiu încărcat de emoţie şi spiritualitate creat de numeroasele volume publicate de „dinastia Lovineştilor”, care au fost prezentate publicului în cadrul expoziţiei dar şi de valoarea invitaţilor.
Prezent la manifestare, primarul Cătălin Coman, a apreciat faptul că manifestările dedicate zilelor oraşului au început la Biblioteca Muncipală, mai ales că numele lovineştilor este legat de tot ceea ce înseamnă istoria acestui oraş.
Nicoleta Hoştinaru, bibliotecar şef la Biblioteca Municipală Eugen Lovinescu, a scos în evidenţă faptul că în 1993, printr-o decizie fericită a Inspectoratului judeţean de Cultură, Biblioteca Municipală din Fălticeni a primit numele criticului şi istoricului literar, Eugen Lovinescu. Pentru că pe 16 iulie s-au împlinit 72 de ani de la moartea lui Eugen Lovinescu, Nicoleta Hoştinaru a evocat personalitatea criticului literar, romancierului, memorialit şi traducător, Eugen Lovinescu, punând accent pe apariţia revistei „Zburătorul” la 19 aprilie 1919. Revista a fost scoasă de Eugen Lovinescu pentru a încuraja talentele şi pentru promovarea modernismului, un concept Lovinescian ce presupune sincronism, diferenţiere şi înfiinţarea Cenaclul „Zburătorul”, care a funcţionat până în 1947, şi a cărui întâlniri aveau loc în fiecare dumnică în casa scriitorului. După moartea acestuia, cenaclul a fost condus de fica sa, Monica Lovinescu.
Expoziţie de carte lovinesciană
Despre activitatea şi opera lui Eugen Lovinescu a vorbit şi Adriana Mihăilă, bibliotecar la Sala de lectură, cea care a pregătit o expoziţie de carte şi documente care au legătură cu Eugen Lovinescu, multe dintre ele fiind expuse în premieră pentru publicul fălticenean.
„În fiecare an când îl omagiem pe marele critic, bibliiteca noastră organizează şi o expoziţie de carte Eugen Lovinescu în încercarea de a ilustra dimensiunile creaţiei şi personalităţii marelui critic. Expoziţia cuprinde doar o foarte mică parte din moştenirea culturală pe care acesta ne-a lăsat-o. În centrul expoziţiei ca şi în centrul impresionantei sale opere se află cartea de critică literară, istoria civilizaţiei române moderne şi memorialisitica sa, lucrări fundamentale ale unui foarte mare critic. ”, a precizat Adriana Mihăilă.
Adriana Mihăilă a prezentat şi câteva din agendele literare ale marelui critic, printre acestea numărându-se şi Jurnalul Cenaclului „Zburătorul” ţinut de Eugen Lovinescu în perioada 1923 – 1943 când boala l-a luat dintre cei vii. Jurnalul acesta are o istorie specială şi nu ar fi văzut lumina zilei fără gestul extraordinar al fostei sale soţii, doamna Ecaterina Bălăcioiu şi al fiicei sale, Monica Lovinescu..
Pledoarie pentru reînfiinţarea Cenaclului literar Eugen Lovinescu
Vorbind despre Eugen Lovinescu, scriitorul Alexa Paşcu, s-a oprit asupra Cenaclului „Eugen Lovinescu”, condus de profesoara Mioara Gafencu şi apoi de scriitorul V.G. Popa, cenaclu care a funcţionat din 21 noiembrie 1968 până în 1963, în cadrul Casei de Cultură Fălticeni.
„În acel cenaclu, era o atmosferă frumoasă, care îţi dădea acea starea de creaţie pentru că printre membri erau scriitori consacraţi dar şi elevi. Cu ceva ani în urmă am încercat să reîncheg legătura dintre împătimiţii scrisului şi cei cu dragoste faţă de literatură printr-o întâlnire la Casa <Mihail Sadoveanu>. Totul a fost bine până când a fost vorba de câţiva bani care trebuiau ca cenaclul să funcţioneze. Având în vedere că tot vorbim de familia Lovinescu, având în vedere că în Fălticeni se crează, numărul celor care scriu creşte, lucrările acestora sunt din ce în ce mai numeroase, o spun cu tărie, este necesară reînfinţarea Cenaclului <Eugen Lovinescu>. Motivaţiile nu le spun astăzi că sunt prea multe şi trebuie justificate. Lansez acum invitaţia celor care scriu şi care vor să scrie sub egida acestui cenaclu cel puţin o dată pe lună”, a precizat scriitorul Alexa Paşcu.
Eugen Dimitriu, cronicarul Lovineştilor, a fost invitatul de onoare al Medalionului comemorativ Eugen Lovinescu
Domnia sa a vorbit despre “fiinţe de neuitat”, una dintre ele fiind Monica Lovinescu, fica marelui critic fălticenean, care alături de soţul ei, Virgil Ierunca şi-a pus viaţa în pericol pentru a aminti mereu românilor pe calea undelor, că nu au dreptul să –şi uite ţara de obârşie.
Eugen Dimitriu a scos în evidenţă şi faptul că tineretul trebuie să cunoască trecutul şi pe cei care au sfinţit cu sângele lor pământul strămoşesc, în cuvintele alese cu care s-a adresat publicului pentru a face portretul “duduei Monica”. Cărturarul sucevean a vorbit şi despre contribuţia Monicăi Lovinescu pentru salvarea a două importante lucrări lăsate în manuscris de tatăl ei, “Juranalul” şi romanul “Mălurenii”.
Cu ajutorul lui Eugen Dimitriu, Eugen Lovinescu a fost prezentat şi într-o altă ipostază faţă de cea cunoscută de “om integru, tăcut şi ipohondru”, aceea de om vesel.
