Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”, în colaborare cu Primăria Municipiului Fălticeni, a găzduit joi, 28 martie, un eveniment deosebit pentru a marca 116 ani de la nașterea academicianului Mihai Băcescu, vernisajul expoziției „O viață închinată științei”. Academicianul, cunoscut pentru implicarea sa în oceanologie biologică și ecologie marină, este fondatorul unei școli remarcabile în aceste domenii.
Expoziția evidențiază traseul impresionant al lui Mihai Băcescu în lumea științifică, prezentând aspecte semnificative din viața și opera sa. În cadrul evenimentului, sunt expuse documente relevante din parcursul academicianului, inclusiv materiale donate de familia sa, oferind o perspectivă amplă asupra activității sale.
Maria Crăciun, muzeograf și șef secție la Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”, a subliniat importanța contribuțiilor sale în diversele ramuri ale biologiei animale, precum și legăturile sale internaționale.
„Astăzi se împlinesc 116 ani de la nașterea academicianului Mihai Băcescu, întemeietorul Muzeului Apelor din Fălticeni. De-a lungul timpului noi am ținut legătura cu fata academicianului Mihai Băcescu, doamna Lotus Meșter, profesor universitar, doctor în biologie. Vara trecută ne-a vizitat nepoata academicianului Băcescu, și ea a urmat cariera părinților și a bunicului, și ne-a donat mai multe materiale și obiecte care au aparținut academicianului Mihai Băcescu, constând în cărți, caiete de lucru, documente, fotografii. Astăzi am expus pentru prima oară o parte din aceste materiale. Academicianul Mihai Băcescu a avut o bogată activitate pe plan național și mai ales internațional, iar în expoziția de astăzi aveți, pe lângă note biografice și documente referitoare la înființarea Muzeului Apelor, caiete cu studii și însemnări din expediții în limbile engleză, germană și română, diplome, inclusiv diploma de bacalaureat a savantului, decizia de numire ca director al Muzeului <Grigore Antipa> din București”, a spus Maria Crăciun.
Maria Crăciun a subliniat că tinerii pasionați de știință au acces la un material valoros pe care îl deține Muzeul Apelor din Fălticeni pentru studii și cercetare, consolidând astfel legăturile cu moștenirea academicianului.
„Mă bucur că sunt mulți copii și tineri pasionați de acvaristică, de biologie și geografie, de fauna acvatică și care trec des pragul Muzeului Apelor <Mihai Băcescu>, pun întrebări, își fac lucrări de licență și de cercetare pornind de la exponate și documente aflate în muzeul de la Fălticeni”, a subliniat Maria Crăciun.
Copiii de toate vârstele au avut ocazia să exploreze Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”, descoperind aspecte interesante ale lumii naturii și ale contribuțiilor acestui eminent biolog român. Prin activitatea sa de-a lungul anilor, Mihai Băcescu a devenit un simbol al excelenței științifice și al dedicării în cercetarea și conservarea biodiversității.
Apreciat de savanţi francezi, Mihai Băcescu a fost creatorul Școlii Româneşti de Oceanologie
Născut pe 28 martie 1908, la Broșteni, Mihai Băcescu îl are la școala primară ca învățător pe Vasile Jitaru (tatăl academicianului Petre Jitaru), iar în gimnaziu și la liceul „Nicu Gane” din Fălticeni, îi are ca profesori și mentori pe Vasile Ciurea și pe Ioan Hudiță. În 1928 reușește, cu bursă, la Facultatea de Științele Naturii din Iași. Student şi apoi preparator al profesorului Paul Bujor, şeful catedrei de Morfologie animală din Iaşi, îndrăgit, apreciat şi încurajat de profesorul Ioan Borcea, recomandat de Emil Racoviţă pentru o specializare în Franţa, apreciat de savanţii francezi Louis Fage, Charles Perez, Edouard Chatton, Jules Richard ş.a. – primul dedicându-i încă din anul 1940 specia Diastyloides bacescui, primit din anul 1942 ca membru al Societé Zoologique de France şi apoi al mai multor academii şi societăţi ştiinţifice din străinătate, savantul Mihai Băcescu a fost creatorul Școlii Româneşti de Oceanologie.
În anul 1940 este chemat la Muzeul „Grigore Antipa” din București chiar de Grigore Antipa. Aici va lucra aproape până în ultima clipă a vieţii și a condus muzeul organizat de savantul Grigore Antipa timp de 25 de ani (1964-1988)
În 1957 a fost distins cu premiul Emil Racoviță al Academiei Române, la 21 martie 1963 devine Membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 1990, membru titular.
În perioada 1965 – 1974 a fost președinte al Comitetului Muzeelor de Științe Naturale ale Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM) de pe lângă UNESCO iar din anul 1964, președinte al Consiliului Muzeelor din România.
În 1968 devine membru corespondent al Academiei „Liguria” din Bologna ( Italia), iar la propunerea savantului francez Maurice Fontaine, în 1978 este distins cu medalia Prince Albert I-er de Monaco, conferită de statul francez, devenind și membru asociat al Muzeului de Istorie naturală din Paris și membru pe viață al comitetului de Perfecționare a Institutului Oceanografic din Paris.
Mihai Băcescu printre cei mai însemnați biologi români din toate timpurile
Ca specialist de reputație internațională care studia crustaceele care trăiesc la mare adâncime, a fost invitat să participe la expediții științifice oceanice. Astfel, în anul 1965 a lucrat două luni pe nava „Anton Brunn” care a explorat viața abisală a jgheabului adânc Peru – Chile până la 6300 m adâncime; în perioada 1967 – 1968, a explorat apele Mării Caraibelor din jurul Cubei; în 1970 a participat la expediția navei „Thalassa” în zona Atlanticului tropical. În perioada noiembrie 1973 – februarie 1974 a organizat și condus prima expediție românească oceanologică, pe coasta est-africană, în Tanzania iar în 1977 a fost, cu aceeași navă a Institutului Francez de Pescuit Maritim, în Oceanul Indian de vest. De peste tot a adus la Muzeul Antipa un material bogat, pe baza căruia el însuși a descris zeci de taxoni noi.
Membru a numeroase și prestigioase societăți științifice și academii din lumea întreagă, a fost distins cu premii în țară și străinătate, fiind decorat cu „Ordinul Muncii” clasa a II – a, cu „Meritul cultural” clasa I și „Meritul științific” clasa I. În 1978 a primit medalia „Prince Albert I-er de Monaco”, conferită de statul francez.
Cele peste 480 de lucrări științifice și de popularizare a științei, sub formă de cărți sau de articole, de la debutul său în „Revista științifică – Vasile Adamachi” din Iași și până la apariția ultimei cărți de etnozoologie, dedicată soției sale, Eliza Băcescu, îl așază pe Mihai Băcescu printre cei mai însemnați biologi români din toate timpurile.
Ca muzeolog, eminentul om de știință a înțeles, a preluat, și a îmbunătățit ideile predecesorilor săi cu privire la rolul muzeelor în viața științifică și culturală. În 1980 începe pregătirea de organizare și stabilirea tematicii înființării Muzeului de Științe Naturale din Fălticeni, pe 17 august 1982 având loc inaugurarea muzeului. La 28 martie 1993, când împlinea vârsta de 85 de ani, academicianul Mihai Băcescu a fost numit cetățean de onoare al orașului Fălticeni, iar Muzeul Apelor a primit numele ctitorului său Mihai Băcescu.